Cum reacționează un prost atunci când îi spui că i-a rămas leuștean între dinți

De fiecare dată, dar de fiecare dată când încerci să atragi atenția unui prost că ceva e greșit la el, gen că a mâncat șaorma și i-a rămas leuștean la incisivi, vei primi un răspuns de genul:

 

– Asta e doar punctul tau de vedere, da? E doar parerea ta.

– Ce, ești vreun expert în rădăcinoase sau condimente să îți dai cu părerea? Vezi-ți de treaba ta!

– Să te văd pe tine că umbli cu ceva mai de soi între dinți, da? E ușor să critici, e mai greu să construiești! M-am săturat de atitudine de-asta negativă!

– De fapt tu ești invidios că ești un sărac care n-are bani de șaorma. Ai vrea tu să ai leuștean între dinți și să râgâi a îndestulare, ca mine, săracule!

– Du-te și fă niște sex, că de-aia stai să observi leușteanul dintre dinții altora, de nefutut, frustratule!

– Hai, las-o moartă, că ai avut și tu destule frunze între dinți la viața ta, și acuma ai venit aici să o faci pe deșteptul.

– Modul in care te-ai exprimat dovedește clar că ești prost crescut și nepoliticos, căci numai un om fără bun simț ar observa leuștean între dinții altora. Nu am ce discuta cu tine. Du-te la școală, învață niște respect, și mai vorbim.

– Bă, da te-a întrebat pe tine cineva dacă am sau nu leuștean între dinți?

– De fapt e pătrunjel! Păi vezi că ești prost?

– Hai ma, pui botul asa usor la propaganda lui Soros? Păi ăsta vrea să ne aducă musulmani să ne fută în cur pe toți. Te credeam mai deștept!

– Oameni mor în Siria și ție îți pasă de leuștean între dinți? Ce fugă de realitate! Există probleme mai importante în lume!

– Hai lasă vrăjeala că știm cu toții că de fapt tu ai leuștean între dinți.

– (cheamă alt prieten cu leuștean între dinți) Ia uite, coaie, ce prost e asta! Crede că am leuștean între dinți!
– (prietenul cu leuștean între dinți) Dă-l mă, dracu, că vrea atenție.

– Pretenash, ai grije cui ii zici tu ca are leushtean antre dinti k poate ti-e cald cu dintii in gura k?

– Te plictisesti grav, prietene, daca stai sa observi ca alti oameni au leuștean între dinți. Du-te și fă ceva cu viața ta, și lasă-ne.

– Dacă nu îți place că am leuștean între dinți, nu te uita la mine. Care-i faza?

– În primul rând, se scrie leujtean. Mai învață limba română și du-paia mai vorbim.

 

 

 

***

Porno patriotic cu Cumințenia Pământului

Întâi să definim termenul de porno patriotic, că nu are nici o legătură cu sexul, ci cu modul de prezentare.

Caracteristica principală a pornografiei e că se petrece într-o lume paralelă, în care totul e mai sexual. Toți băieții care livrează pizza au penis de 25 de cm, pe marginea drumului sunt doar autostopiste cu țâțe mari care ți-o sug drept mulțumire că le-ai dus 50 de metri, toate bibliotecarele se masturbează pe sub birou și vecina umbla dezbracată prin casă special ca să bați tu la ușă. Sora și mama vitregă au ambele fantezii cu tine, polițista te arestează doar ca să-și smulgă hainele în fața ta.

E o lume paralelă distractivă, în care îți place să-ți imaginezi că trăiești, atunci când ai chef de sex. Seamănă oarecum cu lumea reală, dar totul e trecut printr-un filtru sexual, care simplifică orice interacțiune umană.

Să facem abstracție de partea cu sexul. Se ia un filtru cu ce te interesează și se modifică totul în funcție de filtrul ăla. În definiția mea, asta înseamnă pornografie. Aplicarea unui filtru extrem lumii reale. Da, știu că e pleonasm, dar ca să facem distincția în definiția mea a pornografiei, vom numi pornografia clasică a fi pornografie sexuală.

Dar ce s-ar întâmpla dacă am înlocui filtrul „sex” cu filtrul „patriotism”?

Păi ar ieși exact această reclamă de porno patriotic.

 

Observați că lumea în care se întâmplă acțiunea e bazată pe lumea reală, dar trecută printr-un filtru de patriotism la fel de ridicol ca și ăla sexual din pornografia clasică. Românul e curat, cuminte, vrednic și inocent. Istoria a fost crudă cu el. Oameni răi l-au furat, l-au înrobit, l-au chinuit. I-au furat destinul și istoria acestui popor nobil și luminos. N-a fost vina noastră. N-am fost nici proști, nici leneși, nici dezorganizați, nici mișei. Nu ne-am vândut țara și unul pe altul de la începutul timpurilor până acum. Noi am fost niște oameni buni, semeți, cu origini sănătoase. Ne-am născut din eroi și vizionari, însă istoria asta, în gâtul măsii de istorie, n-a fost cinstită cu noi. Au venit turcii, rușii, americanii, nemții, ungurii, polonezi și restul să ne strice nouă echilibrul. Fără ei, am fi fost atâât de bine. DAR NU AM AVUT ȘANSA SĂ NE ORGANIZĂM SINGURI, LA POTENȚIALUL NOSTRU. Din cauza altora.

Imaginea e frumoasă. La fel de ruptă de realitate însă ca și cea din pornografia sexuală. Ai vrea să trăiești puțin în lumea asta a pornografiei patriotice în care  niciodată nu ești idiot, ci doar victimă fără vină.

Diferența tristă dintre consumatorii de pornografie sexuală și cei de pornografie patriotică e că cei din urmă chiar cred pe bune că lumea aia pornopatriotică a existat și ar putea să mai existe. Noi, labagiii, știm că e o fantezie și că vecina cu piscină n-o să ne invite niciodată să o dăm cu cremă de plajă între buci. Labagiii patriotici cred că e real. Că dacii aveau imperiu avansat. Că Vlad Țepeș era un om de o moralitate fără reproș si că Ștefan cel Mare s-a bătut necontenit pentru binele și destinul poporului.

Și așa se nasc acțiuni cretine heirupiste, ca asta de a cumpăra Cumințenia Pământului din donații. Îi vezi pe fanii pornopatriotism cum își pun diplomele de donator pe Facebook, făloși că au ajutat lumea fictivă în care cred. Ce le mai place pseudointelectualilor pornopatriotarzi să de cace pe ei și să se bată cu cărămida în piept cu cumpăratul statuii. OH, AȘA VOM DOVEDI CĂ AVEM SPIRIT NOBIL!

Cumințenia pământului nu pleacă nicăieri.  E trecută la patrimoniu. Nu are cum să iasă din țară. Nu are cum să o cumpere un chinez și o să fugă pe ea. Și dacă nu o cumpără nimeni, și dacă o ia un colecționar privat, STAI LINIȘTIT, TOT O SĂ POȚI SĂ O VEZI. Pentru că proprietarii actuali sunt niște săraci care ar expune-o pentru bilete. Iar colecționarii de artă nu sunt Scrooge McDuck. Nu vrea nimeni să o ascundă într-un seif. Toți vor să o expună, să scrie sub ea, la muzeu, „face parte din colecția lu georgel. poți să te uiți la ea, dar e a lui, pentru că un domn fin și select”. Ceea ce nu o să te deranjeze cu absolut nimic la privit lucrarea și bucurat de ea.

Ce e cu obsesia asta cocălărească cu proprietatea? Nu poți să te bucuri de artă decât dacă o deții? E important acolo, pe act, cine e proprietarul? Ce treabă are arta cu deținutul de obiecte? Cât de cocalar gherțoi pseudointelectual trebuie să fii, să vrei să deții artă și să te freci pe burtă că e a ta? NU DESPRE ASTA E ARTA, MEDIOCRULE.

E scârbos. E scârbos că a apărut o tagmă de gherțoi pseudointelectuali pornopatriotarzi care insistă că donatul îi face intelectuali fini, degustători de artă și români verzi și mândri, nu cocalari simpli care n-au înțeles nimic de la nimic și vor să se fălească cu achiziții. Lor chiar li se pare demers cultural, nu mârlăneală de animal simplu, blocat pe cine și ce deține.

Din fericire, donația merge ca pla, și nu s-au strâns bani nici de soclu pe care să pui statuia. Dar se fac filmulețe de-astea pornopatriotice, să se frece idioții pe sfârcuri și să se piardă în lumea lor imaginară, complet rupți de realitate. Până la urmă, despre asta e vorba în pornopatriotism. Despre întreținut fantezia și atât. Iar din punctul ăsta de vedere, și-a atins scopul. Banii  nu se vor strânge și pornopatriotarzii vor avea o dovadă nouă că i-a furat istoria și nu e vina lor. Ei au încercat. Ca Ștefan cel Mare și Burebista. Dar a dracu’ istorie nu ține cu noi.

45R21525235

 

 

***

Publicitatea e dușmanul tău

Stau de vreo două săptămâni într-o bulă de treburile mele și mă doare la bască de pseudoregina Ana și bășiții care deplâng moartea sportului românesc la olimpiadă, de parcă ajuta pe cineva să fim medii la sport și ultimii de pe continent la restul chestiilor. Lasă, măcar așa nu mai avem vârfuri mici și rare de care să ne agățăm când negăm realitatea.

În schimb o reclamă îmi tot apare pe Facebook și mă enervează.

papuci

CUM ADICĂ PAPUCI PENTRU OAMENI CARE NU POARTA PAPUCI? Ce e căcatul ăsta? Se poate purta cu șosete pentru oameni care nu poartă șosete? Că le-am luat de la magazinul pentru oameni care nu fac cumpărături și nu am la ce să le port.

Și ce tatuaje de cârnat hipster. Și de când e o chestie să îți sufleci pantalonii și să-ți arăți gleznele? Sunt gleznele ciolănoase și păroase de mascul ceva super secsi? Nu de alta, dar am și eu și nu știam că trebuie să le expun. Să vadă gagicile ce tibie osoasă am și să se umecteze masiv.

Ce minte de publicitar mediocru a căcat mottoul ăsta belit? Sunt sigur că a clefăit satisfăcut și a zis, „gata, am atins ținta de tineri edgy anti chestii. le spunem că vindem chestii pentru oameni care nu o ard cu chestii”. Aș vrea să-i dau niște muiță acestui cetățean. Am eu un organ fix pentru oameni care nu obișnuiesc să ia muiță.

//////////////////////////////////////////////////

În baie se află un balsam de păr L’Oreal. Nu o să îi fac poză că mi-e silă de ce scrie pe el. Insultă inteligența oricărui om și dacă nu era real, credeam că a photoshopat cineva eticheta, ca să facă mișto de industria de publicitate.

ULEI EXTRAORDINAR

Ăsta e subtitlul. Să știi clar că nu e un ulei obișnuit. E un ulei care și-a demonstrat capabilitățile la olimpiada de lucruri alunecoase, sau unde dracu’ se diferențiază uleiul ordinar de uleiul ieșit din comun.

Nou! ACȚIUNE SCALP + FIBRA CAPILARĂ

Spre diferență de restul balsamurilor care acționează doar pe scalp sau doar pe fibra capilară. Slavă domnului că în 2016 a apărut unul care le face pe amândouă! Știți ce mai acționează asupra scalpului + fibra capilară? Apa! Și absolut orice îți torni în cap. Că le atinge pe amândouă. Atingerea e o acțiune.

o textură ultra cremoasă îmbogățită cu 6 MICRO-ULEIURI DE FLORI RARE EXTRAFINE

totul e ultra. totul e extra. e îmbogățit, e rar. Au angajat o echipă de olimpici și telepați modificați genetic să descopere uleiurile alea. Care nu-s uleiuri obișnuite. Sunt microuleiuri. Făcute de pitici și turnate dintr-un degetar în altul.

ULTRAFIN ȘI UȘOR

Spre diferență de balsamul în care te zgârii și care îți fracturează trei degete de la picioare când îl scapi, de greu ce e.

TEXTURĂ FONDANTĂ IRIZATĂ

M-am gândit mult la asta. Cred că se referă la faptul că smecleul din el e albicios și sclipicios, de pacă tocmai ți-ai dat drumul între țâțele unei dansatoare la bară și se scurge cu tot cu machiajul de corp.

CATIFELARE INFINITĂ

catifelare până la sfârșitul timpului. Soarele se va face gigantă roșie, apoi pitică albă, apoi supernova, răzând planeta asta mizerabilă și sistemul ăsta solar din galaxie, care se va intersecta cu alte galaxii, universul se va răci până la oprirea mișcării oricărui atom, dar părul tău va fi încă catifelat.

STRALUCIRE EXCEPȚIONALĂ

Aș zice ultraexcepțională chiar.

FLUIDITATE SURPRINZĂTOARE

DE UNDE PULA MEA A APĂRUT TOATĂ FLUIDITATEA ASTA. CINEVA SĂ-MI SPUNĂ CHIAR ACUM CĂ NU ÎMI PLAC SURPRIZELE.

DESCURCARE PERFECTĂ ȘI SUPLEȚE DESĂVÂRȘITĂ

totul e la superlativ. totul e la maxim. totul e frontiera finală a capacităților fizicii. nu se poate mai suplu, mai catifelat, mai perfect, mai extra, mai ultra, fără să încalci legile fizicii și să strici realitatea. În același timp, nimic nu zice nimic clar. Nu se afirmă nimic. Totul e vag, din cuvinte care sună frumos și periază publicul, fără să spună nimic.  E ca discursul lui Donald Trump.

–/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/-/––/-/-/-/–/-/-/-/-/-/

Publicitatea e dușmanul tău

Bănuiesc că există și oameni deștepți în publicitate. Dar majoritatea  sunt niște idioți notorii, care umblă în cercuri mici de idioți publicitari, se periază reciproc, se aplaudă cât de creativi sunt, apoi trântesc aceleași reclame care arată exact la fel, pentru că vin din aceeași bulă de autosuficiență ruptă de realitate în care se îngrămădesc toți publicitarii să-și miroasă bășinile. De-aia toate reclamele sunt cu hipsteri și pentru hipsteri, inclusiv alea la produse pentru gospodari. Gen bere și vopsea. Și de-aia majoritatea reclamelor  sunt extraordinar de proaste, romglezite, hipsterite și de-a dreptul retardate. O mare de bărboși cu pantaloni strâmți și coșuroase cu breton fac reclame de căcat, apoi își mișcă fizicul ofilit să sugă o bere artizanală la terase ascunse pe care le știe toată lumea și să se aplaude reciproc.

Bănuiesc că există și oameni cinstiți în publicitate. Dar majoritatea sunt niște ticăloși care vând produse în care nu cred. Produse care uneori n-au nici un efect. Folosesc tehnici ieftine de limbaj pentru a face nonafirmații din cuvinte frumoase despre căcaturi inutile. Bagă pe gât proștilor minciuni, diversiuni și exprimări vagi din care fraierul poate înțelege că produsul ăla face ceva, deși nu face nimic. O fi publicitatea motorul capitalismului, dar când produsul pe care îl vinde e placebo, dezinformare sau cu efecte nedemonstrabile, publicitatea e complice la a trage lumea în jos. În a consuma resurse pe nimic. La vândut speranțe și înrăutățit viața unor oameni naivi.

Știu că lucrez într-un domeniu dependent de publicitate. Știu că societatea funcționează deoarece proștii cumpără chestii de care nu au nevoie și asta e utilitatea publicității. Și că e parte din târgul tău cu media. Primești entertainment, primești și reclame. Ca om care lucrează în TV, mi se pare absolut normal.

Dar, din poziția de consumator, lucrurile sunt altfel Faptul că ăla are dreptul să-ți prezinte publicitate, nu înseamnă că nu trebuie să te ferești de ea. Publicitarul are doar un permis de vânătoare. Asta cumpără el. Nu dreptul de a te vâna. Dreptul de a încerca să te vâneze. Nu fi animal prost.

Cumpără chestii, apreciază reclamele bune, dar nu tolera reclamele mincinoase, retardate sau intrusive.

Știu. Le ignori. Le ocolești frumos și îți vezi de viață. Funcționează, să zicem. Dar e egoism. Pentru că reclamele alea  încă sunt acolo. Și dacă le ignori, ele tot câștigă. Puțin.

Ești doar un om, nu poți face multe, dar poți face ceva în lupta cu publicitatea. Și poți învăța ce fix de la ea! Sunt reclamele mincinoase, retardate sau intrusive cu tine? Fii și tu la fel cu ele!

Comentează pe site-ul unde vezi reclama. Spunele ălora ca fac o publicitate de căcat și că sug pula la cai morți. Fii la rândul tău mincinos, retardat și intrusiv cu ei! Deranjează-i, enervează-i, făi să se simtă de căcat cu slujba lor jenantă de a trage lumea în jos vânzând prost lucruri proaste. Vezi cine a făcut clipul, de la ce agenție e și dă-i un mail în care să îi spui că o să o dezgropi pe mă-sa și o să faci sex cu ea.

Vorbesc serios. Publicitarii care aruncă în public cu reclame de rahat trebuie hăituiți. Agresați. Umiliți. Și ăia care fac reclame de căcat, și produsul de căcat și platforma de căcat unde e urcată reclama. Toate cele trei laturi ale publicității trebuie agresate în egală măsură în care agresează și ele publicul. Pentru că hipsterașii ăștia, în bula lor mică, chiar cred că fac ceva mișto. Că meseria lor e nobilă și ei sunt oameni cool, nu vânzători de căcat. Dacă nu intri peste ei să îi deranjezi, o să trăiască perfect convinși că sunt oameni faini și utili.

Dă foc la panouri publicitare la colonehelp. Vorbesc serios. Detoxifierea nu există din punct de vedere științific. Produsul ăla e o minciună. Du-te chiar acum și dă foc la panouri publicitare!

Da, bine, n-ai sânge în ouă, știu. Atunci măcar agresează publicitari pe net. Știu, o să zici că îi doare la bască și șterg comentariile, dar nu e chiar așa. Puța aia angajată pe social media o să citească și o să se mâhnească, o să zică șefului. Poate dacă urli la ea isteț, o să și plângă puțin. Ține minte că ai de a face cu sub oameni. Ori niște idioți care nu își dau seama ce fac, ori niște ticăloși cărora li se pare absolut rezonabil să deranjezi sute de mii de oameni, dacă pe fiecare în parte îl deranjezi foarte puțin.

Publicitatea e dușmanul tău și o să fie dușmanul tău toată viața. Dacă doar o ignori, o să devină doar din ce în ce mai mincinoasă, mai retardată și mai intrusivă. E datoria ta de cetățean să împingi înapoi. Să îi deranjezi prin orice mod poți pe oamenii din industria deranjatului altor oameni.

Și e super distractiv. Eu mereu pe WC urlu la coachi și traineri care-și plătesc reclame pe facebook. Le zic că-s șomeri șarlatani care încearcă să găsească proști care să-i plătească pentru gargară motivațională și că nu e prea târziu să lase asta și să se apuce de o meserie serioasă. Că îi strigă destinul de strungari. Țip la toate căcaturile naturiste, pseudoștiințifice și de medicină alternativă că s-au strâns acolo toți repetenții să tragă concluzii simple, pentru că biologia de clasa a V-a a fost prea complicată pentru ei și au ajuns la maturitate fără să înțeleagă cum funcționează natura.

Oprește-te la prima reclamă cretină pe care o vezi pe net și ia-le morții în ștangă și ălora de au făcut-o, și ălora de au urcat-o și ălora care au produsul. Fă-o într-un fel în care să vadă ăia. Nu o să schimbi nimic, probabil, dar nu îi lăsa pe oamenii ăștia să se simtă bine în pielea lor. Nu au dreptul ăsta. L-au pierdut când s-au hotărât să tragă lumea în jos cu reclamele lor deranjante. Să depună efort ca să te ignore, la fel cum depui și tu efort să îi ignori pe ei. Fă-o pentru o lume cinstită.

***

Despre Trump și optimism

N-o să fiu de-ăla care zice, mamă o să câștige Trump în america. Și nici nu pot să zic că mă doare la bască prea tare dacă iese sau nu. Însă ca fenomen social e fascinant. Multora li se pare uimitor că Trump e o chestie, cu toate că e atât de evident că e un impostor.

N-am să stau să discut despre ce spune Trump, din două motive mari.

1. Informația reală pe care o scoate pe gură e absurd de mică. Tot discursul lui e pe emoție. O să facem bine, ăia e răi, eu mă pricep, suntem în pericol, dar vom face America beton din nou. Nu comunică realmente nimic în afară de a spune oamenilor ce ar trebui să simtă în legătură cu lucruri. Atât. Simțiți asta legat de asta. Astălaltă legat de astălaltă. Aveți încredere în mine. Nu aveți încredere în ceilalți. Realmente nu spune nimic. Maxim, maxim, sugerează un plan vag, gen zidul ăla, bazat iarăși, pe absolut nimic.

2. Pentru că este un șarlatan evident. E absurd să discuți despre discursul lui când e atât de clar că nici măcar el nu crede în el. Am putea discuta despre un Trump care crede ce spune, dacă ar exista, dar hai să nu dezbatem universuri paralele.

Discursul ăsta e recent și oricărui om normal i-ar spune tot ce are nevoie să știe despre Trump.

Nu există nici o diferență de tonalitate între prima parte a discursului, când spune cât de tare îi plac copiii și ce prețioși sunt și partea a doua în care zice „ce-ai bă, glumeam, ăștia chiar m-au crezut, lol, ce proști îs”. E evident un mitoman narcisist care mai departe de a spune oamenilor ce trebuie să simtă legat de chestii, nu știe nimic. E țipător de evident.  A fost prins mințind de nenumărate ori. Și se vede că nu o face din necesitate. Nici măcar nu minte doar când e absolut nevoie, ca alți politicieni. Minte ca să se distreze și ca să vadă cât poate să o întindă și să îl creadă totuși oamenii din fața lui și să-l aplaude. Asta e nevoia lui de narcisist cu ego fragil și penis mic. Să fie aplaudat de proști în timp ce minte și să se bucure de ce deștept e că îi mănâncă ăia din palmă. Atât știe, atât face, atât e.

Și e sinistru că, cu toate că e odios de evident, oamenii nu văd. Nu au discernământul ăla elementar de a-și da seama când unul le vinde gogoși.

Acum unii proști deja își pregătesc argumentele „herp derp dar hillary e și pe dincolo”. Da. E. E o javră. Dar în comparație cu Trump, e alegerea mai puțin nocivă. Cum și idiotul de Cameron era o alegere mai puțin nocivă decât șarlatanii de Nigel Farage și Boris Johnson. Și acolo au demonstrat oamenii că din două variante proaste, sunt în stare să o aleagă pe cea mai proastă.

Și la americani a fost la fel. Trump a fost cea mai proastă alegere de la un partid, Hillary cea mai proastă de la  celălalt. Oamenii demonstrează capabilitatea uimitoare de a alege varianta cea mai proastă succesiv, până în vârful piramidei.

De aici pornește problema. De la firul ierbii. De la omul de rând care nu e în stare să își aleagă un reprezentant cinstit nici la cel mai mic nivel. Nici măcar pe șeful asociației de locatari. Totul pornește de jos. Nu de la alegeri naționale. De la faptul că dacă pui 10 oameni într-o cameră și îi pui să aleagă pe cel mai cinstit și mai competent dintre ei, nu îl vor alege. Nu îl vor alege nici pe al doilea. Nici măcar pe unul din primii cinci.

Și asta vine dintr-un defect înnăscut al oamenilor. Eu îi zic prostie. Proștii îi zic optimism.

Omul vrea să fie mințit. E făcut ca atunci când trebuie să aleagă între adevăr și o minciună care sună puțin mai bine, să aleagă minciuna. Pentru că pe om nu-l interesează adevărul. Îl interesează să se fie mințit frumos. Să îi sune lui bine posibilitatea. De-aia îl votează pe șarlatanul cu perucă, care spune doar că o să facă America mai faină, dar nu spune clar cum. De-aia votează brexitul care promite că o să fie mai bine, dar nu spune clar cum.

De-aia îi dă bani popii, care îi spune că așa o să ajungă după moarte în rai.

De-aia se uită la trailerul de la Suicide Squad și speră că o să fie un film bun, deși toate semnele arată că e un căcat.

De-aia alege medicamentul naturist cu ceai de mușețel ca să se trateze de cancer.

De-aia devine vegan ca să trăiască mai mult.

Pentru că toate chestiile astea sună bine. Omul închide ochii și visează la cum minciunile pe care le aude sunt reale, și lumea devine mai bună decât e. Și se simte bine cu gândul. Iar când realitatea îi dă palma peste meclă și îi spune „bă, ești prost, ce crezi tu e o minciună și nu te ajută cu nimic”, omul refuză să creadă. Pentru că a investit timp, bani și emoție  în minciuna aia. E minciuna lui. Cine ești tu, realitate, să îi smulgi lui minciuna pe care a crescut-o la piept? Iar dacă, într-un final, omul reușește să accepte că a fost păcălit. Că a crezut o minciună și și-a construit o parte din viață crezând acea minciună, va fugi să se consoleze în brațele unei minciuni noi și confortabile, pe care realitatea n-a stricat-o încă.

Și de-aia funcționează democrația. De-aia stăpânii noștri ne-au lăsat să ne prefacem că îi alegem. Pentru că ei știu că 10 oameni puși să își aleagă un reprezentant îl vor alege pe cel mai ticălos, ăia 10 ticăloși produși de 100 de oameni la rândul lor îl vor alege pe cel mai ticălos dintre ei să-i reprezinte pe toți 100 și tot așa, de la firul ierbii până la vârful piramidei, adică la ei. Lăsați faptul că omul e prea prost să fie în stare să își identifice corect interesele care ar trebui reprezentate. Asta să ne fie problema. Omul e prea prost să își dea seama care dintre doi oameni îl minte mai puțin.

Niște socialiști ar zice că e problemă de educație. Că uite, în țările nordice ăia își educă populația să caute niște valori, să înțeleagă cum funcționează lucrurile și fac alegeri mai conștiente. Sigur, am putea pune problema așa. Că e de la educație. Dar asta doar acceptând premiza că omul e un animal simplu, care nu se naște cu curiozitatea de a înțelege lumea cât de cât. Cu nevoia de realitate. Că nu are sclipirea aia de a învăța singur, treptat, să discearnă adevărul de minciună. Că e un bou sinistru pe care nu-l poți feri de minciuni decât dresându-l cu adevăruri.

Altfel tot timpul va alege varianta care sună mai bine, nu aia care sună mai real.

Așa funcționează lumea. 99 de oameni se nasc optimiști, și unul cu capacitatea de a le da ăstora lucruri frumoase în care să creadă, pentru care să muncească și pentru care să moară.

De-aia funcționează religia organizată, medicina alternativă  și toate lucrurile greșite de pe lume. De-aia Trump există, cu toate că e șarlatan. Pentru că majoritatea oamenilor sunt făcuți să fie mințiți. Asta vor, asta au nevoie, așa funcționează. Se uită la minciună, o iau în brațe și optimismul lor le spune „hai, bă, poate e reală, că ar fi fain să fie!”.

 

***

Despre terorism, alune și alte nonprobleme

Au început să mă ia oamenii la mișto pe interneți că am zis că în țările civilizate se moare mai tare de la alergie la alune decât de la terorism (plm, e metaforă, n-o luați ca pe o statistică pe bune, dar ați înțeles ideea). Și că tot spun că terorismul e o problemă groaznic de mică.

Da, recunosc, la prima vedere aș putea să par idiot. Chiar și la a doua, cine știe. Dar dați-mi voie să-mi explic raționamentul mai clar, că pe scurt așa, nu prea se înțelege.

Sunt complet de acord că efectele terorismului sunt o problemă mare. Renașterea naționalismului imbecil, creșterea cotei de încredere în partidele extremiste care, dacă ajung la putere, o să îngrădească drepturile la libertate de exprimare, viață privată, și multe alte chestii care nu se pupă cu ideologia lor. Că așa fac partidele extremiste. Le scrie și în nume. EXTREMISTE. De la asta vine. Evident, și pomparea de bani în servicii din frică de teroriști e o problemă. Ajung mai mult să întărească serviciile și puterea lor și să ducă democrația spre un stat polițienesc. Pentru că e greu să nu controlezi pe toată lumea, când știi ce au toți în portofel, în telefon și în chiloți.

Ăsta e un pericol real, din punctul meu de vedere. Că, deși nu a fost văzut picior de arab agresiv pe teritoriul României, o să ajung eu în 2040 să sap la canalul București-Dunăre, alături de alți semi-intelectuali inutili sistemului, pentru că ați fost voi proști și v-a fost frică de terorism.

Frica de terorism e o problemă reală.

Însă din punctul meu de vedere de sociopat cinic, terorismul nu e o problemă. Foarte foarte foarte foarte puțini oameni mor și sunt răniți în lumea civilizată  de terorism. Un număr nesemnificativ de mic. Comparabil cu ăla a oamenilor care mor pentru că au căzut de pe scaun sau din pat. Serios. Acum mulți o să urle că nu poți compara un accident cu un act de ură direcționat de oameni. Ba da. Poți. La colectiv au murit oameni fără vină, într-un accident provocat de inconștiență, incompetență și corupție. La atentat au murit oameni fără vină, într-un accident provocat de conflict de ideologii la scară macro breșe de securitate și evoluția tacticilor de intimidare. Când privești ciocnirile dintre grupurile diferite de oameni la scară macro, actele de terorism sunt la fel de statistic previzibile ca și accidentele auto pe autostrada soarelui într-un weekend de vară.

Dacă toți europenii ar fi ca mine, ne-ar durea la bască de terorism. Am accepta liniștiți că așa a evoluat societatea, am scăpat de multe moduri de a muri, dar a apărut unul nou, care, din fericire, afectează 0,0001% din populație. Noi îi bombardăm pe înapoiați, ei explodează la noi. Cercul vieții. Damajul pe care-l fac ăștia e nesemnificativ. Noi îi ținem în rahat și glod acolo. La un moment dat o să cedeze. Până atunci, cercul vieții. N-are rost să ne căcăm pe noi și să ne schimbăm modul de gândire și de funcționare a societății spre ceva mai gri pentru 0,0001% din populație. Să ajungă măcar la 0,01% și mai discutăm.

13626986_1763563263861859_5846261300246320823_n

Dar dacă lumea ar fi doar ca mine, problema s-ar rezolva super ușor. M-aș duce acolo in siria și le-aș zice: bă băieți, fiți atenți cum stă treaba. Noi avem niște nucleare. Aveți 6 luni să vă adunați căcatul și să-l rezolvați. Vin peste 6 luni și vreau să văd aici copii care zburdă și panseluțe. Dacă vă văd tot încruntați, bărboși și urlând allah ackbar, rașchetăm toată țara voastră de majoritar înapoiați de pe fața pământului de la firul ierbii în sus.

Dar continuăm să fiem democrați și liberali și social echitabili, cu toleranță, acceptare și multiculturalism în rest, la noi acasă. N-are rost să ne schimbăm pentru ceva așa mic.

Da, da, soluții extremiste, dar așa-s eu. Un om simplu, care nu dă doi bani pe valoarea vieții umane, că nu mi-au plăcut niciodată poeziile, și care preferă soluțiile radicale și rapide, decât ălea de compromis, să fie bine ca să nu fie rău, care nu rezolvă nimic, dar învrăjbesc proștii unii împotriva celorlați.  Chiar m-am plictisit de chestia asta cu terorismul. Hai să facem niște atrocități rapid și să ne întoarcem la festivaluri culturale, drepturile minorităților și integrarea categoriilor defavorizate în societate în rest.

^Nu, idiotule, nu lua partea asta pe bune, ca o propunere viabilă de rezolvare a problemei. Propunerea viabilă e mai sus. Ai sărit de ea că erai furios de restul chestiilor. Să-l ignorăm cu toții. Terorismul e exact ca Alex Velea. Dacă l-am ignora cu toții, ar dispărea. Dar asta n-o să se întâmple, pentru că foarte mulți oameni sunt proști și emoționali. De fapt asta e problema adevărată, gravă și iremediabilă. Nu terorismul, ci faptul că prea mulți oameni sunt cum sunt ei și prea puțini sunt cum sunt eu. Incredibil de puțini. Mai puțini decât ăia care mor în atentate teroriste.

***