Haiduci Daci Vârcolaci în Spațiu: Revelația

Mesajul de alarmă îi prinsese pe haiduci daci vârcolaci la capătul galaxiei. Flota imperiului galactic dacic fusese atacată.  Lui Bujor, situația i se părea din ce în ce mai clară. Special fuseseră trimiși la marginea galaxiei. Ca să nu fie acolo când imperiul e atacat, să-l apere. Misterul stației spațiale Decebal, xenocidul de pe planeta cu excesiv de multe luni, chiar și bășitul în gura unui orfan spațial care se sufoca și respira metan. Toate au fost acolo ca să le distragă atenția. Să îi ducă din ce în ce mai departe de locul unde era nevoie de ei. Și au picat în plasă. Din cauza lor, Imperiul Galactic Dacic era atacat și vulnerabil.

Frigata Funar sălta sprințar prin spațiu, pișând în ureche legile fizicii, cu ajutorul motorului eminescian. Dar drumul fusese lung. Un ultim salt. Bujor se uită crâncen la fratele lui Bubu, care se uită crâncen la fratele lui Gelu. Gelu se uită crâncen la amândoi. Trăiau vremuri crâncene în anul 3536, la un an după ce fuseseră dezghețați, după mai mult de 3000 de ani de somn criogenic.

Un ultim salt.

Un ultim salt.

Ajunseseră prea târziu. Întreaga flotă dacică era un cimitir. O groapă de gunoi. Nave se bălăngăneau frânte, lovindu-se una de alta. Bucați de metal zburau în toate direcțiile. Câteva nave încă mai trăgeau în depărtare. Unele în altele. Ceva era ciudat.

Unde e inamicul? se miră Gelu.

Nu era timp de gândire. Un compartiment de salvare se îndrepta spre nava lor și pierdea atmosferă grav.

Cum îl prindem? Îl întrebă Bujor pe Bubu, care își dedicase ultimele săptămâni învățatului  fizicii viitorului. Începuse cronologic, cu toate descoperirile științifice apărute de la înghețarea lor încoace.

Poate ar merge să folosim o pârghie, propuse Bubu, care ajunsese cu învățatul fix la pârghii. Avea dubii că va putea prinde un paralelipiped zburător de mărmiea unui WC din fundul grădinii cu o pârghie, dar se baza pe faptul că frații lui habar nu au ce e aia o pârghie și vor fi măcar impresionați. Dar capsula dacică de salvare își schimbă singură traiectoria și adocă cu frigata Funar.

Dacă n-ar fi  făcut asta, aș fi rezolvat eu oricum cu pârghii, minți Bubu și regretă repede. Nu îi plăcea să mintă, dar pe frații lui rar îi impresiona adevărul.

Capsula se deschise și din ea șchiopătă bravul căpitan Arsenie, omul care îi dezghețase și îi trimise să apere frontierele spațiale ale imperiului Dacic.

Ești rănit?  Se precipită Bujor dintr-un simț de compasiune față de orice dac care a existat vreodată.

Nu, răspunse Arsenie oftând. Când mi-a explodat nava și m-am suit în capsula de salvare, am luat din greșeală cizmele gravitaționale ale unui coleg și mă strâng ca naiba.

Cine ne-a atacat? urlă Gelu, dărâmând niște hârtii și căni de pe o masă, pentru efect dramatic.

Nu știu, oftă din nou Arsenie, înnăbușind o lacrimă. Nici durerile nașterii nu se comparau cu durerile unei perechi de încălțări mai mici decât trebuie, concluzionă el în gând. S-au inflitrat printre noi. Navele din flotă au început să tragă unele în altele. Nu știam care sunt aliații și care sunt dușmanii. Ne-am panicat și am început să tragem unii în alții. A fost un masacru. Trebuie să aflăm cine ne-a sabotat, bravi haiduci daci vârcolaci. Și pentru asta trebuie să călătoriți până în galaxia…

Ăsta iar vrea să ne trimită pe coclauri, bă! se plânse Gelu, dărâmând cănile și hârtiile de pe a doua masă. Rahaturi se întâmplă aici și el vrea să ne trimită în altă parte!

Bujor miji ochii începu să se scarpine pe burtă, cum făcea mereu când se gândește. Pătrățelele de pe abdomenul lui erau atât de bine definite încât le putea folosi și ca pilă de unghii. Dar gândul lui se ducea mai profund, pentru că nu era degeaba autodeclaratul și nerecunoscutul lider al fraților haiduci daci vârcolaci.

Îmi pare rău băieți, dar altfel nu putem afla cine ne-a distrus toată armata și a lăsat Imperiul Spațial Dacic practic în curul gol, argumentă Arsenie.

Dar deja știm cine sunt dușmanii! Exclamă din nou Bubu teoria lui ridicolă, pe care nu o credea nimeni. Mi-au transmis telepatic gândacii ăia spațiali pe care i-am omorât pe toți fără un motiv prea bun, dacă stau bine să mă gândesc. Au spus că adevărații dușmani ai dacilor sunt antidacii!

Încă o dată îți zic, nu face sens, frate! se răsti Gelu, sigur pe el. De ce ți-ar fi spus ăia ceva telepatic ție, cel mai prost dintre noi fiind?

Eu nu am auzit în viața mea de antidaci,  se băgă și Arsenie, dându-și cizmele jos.  Ce dracu’ sunt ăia antidaci?

Opusul dacilor,veniți dintr-un univers parale unde dacii sunt răi, evident!  Exclamă Bubu, nervos că nu-l ia nimeni în serios. Gelu îi aruncă o privire sceptică.

Ești atât de prost încât mă doare capul când mă uit spre tine. Cum adică opusul dacilor, frățioare? Ce e aia opusul dacilor?

Sună destul de ridicol, confirmă și Arsenie.  Eu practic mi-am trăit toată viața în viitor, care la mine e prezent, și n-am auzit niciodată de antidaci!

Deodată o lumină licări în ochii albaștri ca cleștarul într-o zi senină de vară ai lui Bujor. Pusese cap la cap toate informațiile și făcuse o deducție. Își dădu pleata blondă pe spate și, cu mâna cealaltă îi smulse pantalonii lui Arsenie.

Dacă nu există antidaci, atunci cum vă explicați asta?

Camera muți și lui Gelu îi pică o bală de uimire, prelingându-se în barba-i neagră ca smoala. Bubu se uită victorios la fratele lui mare. Ca de obicei, Bujor deslușise tot și, ca de obicei, Gelu era prostul familiei.

Nu-mi vine sa cred!  Țipă Bubu uimit.

Băieți, pot să explic!  Se apără Arsenie.

Lui Gelu îi pică mandibula de uimire și Bujor îi trase o palmă peste ochi, să-l readucă la realitate.

Nu înțeleg! Postulă Gelu, începând să se transforme în vârcolac. Mereu când nu înțelegea chestii se transforma în vârcolac. Atât defensiv cât și ca să salveze aparențele. Nimeni nu se așteaptă de la bestii jumătate lup jumătate haiduc jumătate dac să înțeleagă prea multe. Îl ridică pe Arsenie într-o labă și îl propti de perete, arătând cu cealaltă labă spre zona inghinală a acestuia. De ce nu are mătărângă și boașe?

Le are, punctă Bujor. Doar că în partea ailaltă. Pentru că e un antidac. Și misiunea noastră a fost doar o diversiune, ca să poată distruge flota fără probleme.

Gelu îl întoarse invers pe Arsenie și într-adevăr, avea cuc și ouă unde ar fi trebuit să fie cur.

Puteți să-mi faceți ce vreți, javre istorice, dar noi, antidacii, deja am câștigat!

Măcar am aflat cine sunt dușmanii noștri, de fapt, mormăi Bubu surprins, dar nu atât de surprins cum era fratele lui mijlociu. Antidacii, dintr-un univers paralel. Care sunt ca dacii dar au curul în față și scula în spate! Ei sunt în spatele tuturor relelor!

Bujor își mângâie barba blondă și moale, gânditor.

Nu fi atât de sigur, frate. Sigur, ei au fost în spatele acestei chestii. Dar cine e în spatele lor?

Nu o să  aflați nimic de la mine! Sunt imun la orice tehnică de tortură! răcni căpitanul Arsenie.

Capul lui Bujor se umplu de întrebări. Oare Arsenie fusese tot timpul antidac infiltrat? Sau poate adevăratul căpitan Arsenie fusese asasinat și înlocuit? Erau întrebări mici. Cel mai important era să afle cine era în spatele antidacilor care erau în spatele atacului. Îi făcu un semn lui Gelu.

Smulge-i ouăle!

Gelu rânji.  Arsenie începu să urle.

Bine! Vă zic tot! Oculta Stelară Evreiască ne-a adus aici! Au deschis o poartă spre universul nostru și ne-au chemat să vă distrugem pe toți!

Imposibil! Scrâșni Bujor printre dinți, strângând pumnul.  Dacii au stârpit toți evreii de pe pământ de mai bine de 1000 de ani!

S-au ascuns. S-au retras. Au plănuit. Au uneltit. Au așteptat 1000 de ani la marginea galaxiei momentul în care să vă distrugă. Dacii nu o să aibă niciodată liniște, atât timp cât evreii încă există! Arsenie gâfâia alert. Încerca să pară curajos, dar după cum îi tremura anusul, extrem de vizibil, mai ales fiind în față, era clar că se căca pe el de frică.

Măcar am aflat cine e în spatele antidacilor care au fost în spatele atacurilor. Știm, în sfârșit, cine e dușmanul adevărat!  Se bucură Bubu.

Nu fi așa sigur, frate, mârâi Bujor. Or fi evreii stelari în spatele antidacilor care sunt în spatele atacurilor, dar cine e în spatele lor? Întotdeauna e cineva și mai în spate.

Arsenie începu să horcăie și să se albăstrească la față.

S-a otrăvit ca să nu scoatem informație de la el!  pufni Gelu, trântindu-l pe Arsenie de perete. Acesta se ridică de jos, ușor.

Scuze, nu. M-am înecat cu scuipat. Mi se mai întâmplă când mă taie emoțiile.

Gelu îl apucă iar și-l scutură în aer ca pe un prosop de bucătărie plin de firimituri.

Cine controlează Oculta Stelară Evreiască, care controlează antidacii dintr-un univers parelel care ne-au atacat?Zi, bă!

Gelu avea probleme cu intonația, mai ales când punea întrebări. De obicei  nu se înțelegea dacă întreabă sau afirmă. Așa că punctă întrebarea cu două labe peste față, ca să se înțeleagă clar. Doi dinți se rostogoliră pe paroseală.

Soros,  mormăi Arsenie, cu fața umflată. În spatele evreilor care sunt în spatele antidacilor care sunt în spatele atacului, e Soros. Tot timpul a fost Soros.

Cine e Soros? Întrebă Bubu, uitându-se spre Bujor. Nici fratele lui mai mare nu părea să cunoască numele.

Ce. Ce e Soros, corectă Arsenie. Soros e forța evreiască primordială. E aici de la începutul începuturilor. Rasa evreiască a apărut atunci când Soros a impregnat femei umane. De acolo și natura lor ticăloasă. Sunt jumătate oamneni, jumătate Soros. Dar el e mai mult de atât. El e 100% evreu din afara timpurilor, cu o singură misiune. Să distrugă tot ce e dacic. Să șteargă din istorie identitatea și cultura națională a dacilor. Să vă facă sclavii lui. Și face asta de la începutul timpurilor. E o entitate fără vârstă. Maestru al manipulărilor, cu o mie de fețe, Soros poate fi oriunde, oricând și oricine. Practic, toate nasoalele care vi s-au întâmplat vreodată, au fost mâna lui Soros.

Nu înțeleg, bombăni Gelu.

Spre exemplu, ții mine când aveai 15 ani și te-ai dus la prima întâlnire cu o fată și ai călcat într-un căcat moale și nu ai putut să scoți mirosul și aia a râs de tine și a spus la toată lumea că ești un căcăcios și ți-a rămas așa porecla până la  20 de ani și de-aia te-a prins vârsta virgin și de-aia ai probleme cu mânia?

De unde știi toate astea?  se bălbâi Gelu, îngrozit.

Pentru că nu era un animal bolnav ăla care se căcase în drumul tău. Era Soros. Și fata care a râs de tine, tot Soros era, deghizat.

Pare un efort foarte mare cu un rezultat îndoielnic, analiză Bujor noile informații.

Când ești nemuritor și ai un singur scop, efortul nu contează. Spre exemplu, ții minte la 12 ani, Bujor, când ai vrut să arăți satului că ești cel mai bun arcaș, și nici măcar nu ai ochit ținta din 10 săgeți?

Da. M-am făcut de rușine în așa hal încât nu m-am mai atins de arcuri de atunci. Și mereu când văd un arc, mă simt prost cu mine însumi că sunt un luptător desăvârșit în rest.

 Ei bine,Soros ți-a scurtat săgețile și a mutat copacul mai încolo, mărind ținta ca să îți fută perspectiva. Și ai trăit toată viața cu un dubiu în suflet!

M-a pus tata să învăț tactică, ca să compensez. Voi credeți că mie îmi place să deduc? Dacă știam că pot să trag cu arcul, nu m-aș fi chinuit niciodată să învăț să deduc!  Își aminti Bujor cu neplăcere, înțelegând acum cum scobește ușor Soros la temelia spiritului dacic.

Gelu scuipă cu ciudă, uimit de cât de perfid e dușmanul lor etern de care abia acum aflase.

Și tu, Bubule, ții minte când te-a prins tac-tu când făceai labă?

Bubu se înroși până în vârful urechilor. N-am mai putut să vorbesc cu el fără să-mi fie rușine ani de zile!

Nu era taică-tu. Era Soros mascat!

Nu are sens! Era taică-miu! Că s-a uitat și el ciudat la mine ani de zile!

Da. Pentru că după ce s-a mascat în taică-tu ca să te prindă cum faci labă și să te inhibe în fața lui, s-a mascat în tine și s-a lăsat prins făcând labă de către taică-tu, ca să-l jeneze si pe el! Așa lucrează Soros! Acoperă toate planurile!

Cei trei frați haiduci daci vârcolaci se uitară unii la alții, uimiți. Nici cu gândul nu se gândeau că au de-a face cu un dușman atât de perfid. Ba mai mult, că au avut de-a face cu el toată viața.

Soros e etern și n-aveți cum să-l opriți! țipă Arsenie, râzând falnic.

Poate fi oriunde. Oricine. Oricand! Exclamă Gelu, trântindu-l pe Arsenie de câteva ori de un perete.

Bujor rânji.

Totuși, parcă mă simt bine așa, știind că toate greșelile din viața mea n-au fost greșelile mele, ci de fapt capcane de-ale lui Soros.

Bubu confirmă și el.

Să știi. Tot timpul am avut impresia că la modul general dacii sunt mult mai perfecți decât restul națiilor și eu ceva mai perfect decât restul dacilor.

Cu toții simțim asta, aprobă Bujor. Toată viața m-am mirat că, cu toate că suntem atât de perfecți, avem așa de multe probleme. E foarte bine că acum știm cine e vinovat. Că avem răspunsul la toate întrebările. Că orice s-ar întâmpla nașpa, nu e vina noastră. E vina lui Soros. De-aia am dus-o rău în istorie. Că a fost ăsta invidios pe perfecțiunea noastră.

Eu m-am plictisit,  mormăi Gelu. Pot să-i smulg ouăle trădătorului ăstuia?

Bujor ridică din umeri.

Sigur, dacă asta ai chef, dar atenție să nu…

După ochii bulbucați ai lui Gelu, Bujor își dădu seama că era prea târziu. Uitase, din cauza informației galopante  că antidacii au anatomia invers și, îi băgase din greșeală lui Arsenie un deget în cur.

***

Cel mai insultător lucru la Coaliția Pentru Familie este numele

Hai să presupunem că ne aflăm într-un scenariu tâmpit. În țară foarte puțini oameni au încălțări și e o problemă. Că se calcă mult în cioburi și în rahați de câine, și e nașpa rău să calci în rahat de câine fără încălțări. Că uneori e moale și se storcoșește printre degetele de la picioare și iese pe acolo ca pasta de dinți din tub, absolut oribil.

Și brusc apare o organizație.

Coaliția Pentru Încălțare

Care sesizează problema, explică cât de important e să ai încălțări și promite să lupte pentru o lume în care toată lumea e încălțată.

Și te gândești. Bă, foarte bine! În sfârșit face cineva ceva. Chiar e o problemă serioasă!

După care vezi că singurul lucru pe care-l face Coaliția Pentru Încălțare e un referendum pentru definirea încălțărilor ca niște chestii care se înfig pe picior și dețin șiret.

Lăsând să se înțeleagă tacit că șlapii, espadrilele și pantofii cu toc pur și simplu nu sunt încălțări, pentru că sar din picioare când dansezi cazacioc. Și nici măcar nu mă porni cu velcro-ul.

c06304cd4360b8922c8dc6d496717beb-1479992-400_400

Velcro-ul pur și simplu nu e natural. E demonstrat științific că ariciul ăla se ciufulește și se strică pe zi ce trece. După care cedează când ți-e lumea mai dragă și te trezești desculț în lanul cu urzici.

Și brusc îți explodează mintea și îți vine să urli. SERIOS? CĂCATUL ĂSTA E O GLUMĂ SAU CEVA, NU? CUM RĂMÂNE CU TOȚI OAMENII FĂRĂ ÎNCĂLȚĂRI CARE UMBLĂ ÎN PICIOARELE GOALE? CUI ÎI PASĂ DE TÂMPENIA VOASTRĂ CU ȘIRETURI ȘI VELCRO ȘI PAPUCI? SUNTEȚI TÂMPIȚI? 

Exact așa este și Coaliția Pentru Familie

Pentru că problema e reală. Populația chiar îmbătrânește. Se întemeiază din ce în ce mai puține familii și se fac din ce în ce mai puțini copii. Familia chiar e o instituție care își pierde credibilitatea și importanța pentru oameni care-s prea preocupați să-și asigure un trai decent pentru a îi mai păsa de ea. Și există o listă aproape infinită de lucruri pe care o asociație „pro familie” ar putea să le facă să ajute. Am să dau doar câteve exemple așa, din vârful capului.

Salarii decente pentru tineri, care i-ar determina să rămână în țară și să facă familii, în loc să plece pe coclauri pentru locuri de muncă decente.

Programe pentru copiii din familii in care ambii părinți muncesc și nu au timp de ei.

Consiliere pentru familiile cu probleme care au nevoie de rezolvarea unor conflicte.

Ajutor pentru mamele care se gândesc la abandonat copii.

Ajutat familii să adopte copii orfani.

Și multe multe alte chestii. Chiar nu trebuie să te gândești mai mult de 5 minute în direcția aia ca să găsești o problemă și să îți dai seama cam care ar fi soluția.

 

Da. Familia chiar este o instituție care pierde teren la noi în țară. Și da, îmbătrânirea populației o să ducă la probleme reale pentru noi toți. Și chiar ar fi nevoie de o Coaliție Pentru Familie, care să ajute. E super simplu. Tot ce trebuie să facă e să lupte pentru educația și stabilitatea financiară a tinerilor. Atât. Ai niște tineri educați și cu loc de muncă la ei acasă, o să înceapă să facă familii. E în natura umană.

Dar în schimb, căcănarii ăștia diversioniști se pișă pe niște drepturi general umane, în numele familiei. Asta mă scârbește cel mai tare la ei. Că folosesc conceptul de familie pentru a-și justifica programul antisocial. E ca și cum mi-aș face eu o gașcă de canibali și i-aș zice Coaliția Pro Digestie Umană. Suntem de treabă. Suntem pro chestii. Nu ne opunem nimănui. Vezi tu Anti pe undeva prin titlu? E clar că suntem o forță pozitivă.

cannibalyes_1256839235_crop_554x358

Dintre toate problemele pe care le are familia la noi, asta e problema care vi se pare vouă imperativă? Serios? Că niște minorități sexuale vor parteneriat civil?

Dar ăăă Radu, ăăă tu nu înțelegi. Trebuie să îi oprim pe găozarii ăștia acum. Chiar amenință gen omenirea și chestii. Adică ăăă dup-aia o să vrea să adopte copii. Și cum poți să lași niște curiști să pervertească niște copii, ăăă?

Sunt sigur că cei 60 000 (!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! SFINTE CĂCAT 60 000, E POPULAȚIA ORAȘULUI TULCEA, AVEM O TULCEA DE COPII ORFANI)

Stați că trebuie să respir.

Sunt sigur că cei 60 000 de COPII ORFANI fără prea mari șanse de adopție, blocați într-un sistem unde șansele de adopție sau integrare după sunt minuscule, în care violurile, bătaia, înfometarea și izolarea sunt la ordinea zilei sunt super amenințați de cele maxim 200 de cupluri gay care ar vrea parteneriat civil din țară și mai ales de ălea vreo 20 dintre ele care ar vrea să adopte.

E un pericol real asupra familiei. Vă dați seama? În 2050, dacă nu acționăm chiar acum, s-ar putea ca 20 de copii să plece din centre de plasament unde-s violați, bătuți, înfometați și izolați și plasați în niște familii gay, unde e plauzibil deși nedemonstrat că vor fi pervertiți sexual.

Trebuie să luptăm pentru a nu transforma 20 de copii probabil abuzați în 20 de copii posibil abuzați! Asta e misiunea Coaliției Pentru Familie.

Serios, cât de ticălos trebuie să fii, să știi în ce condiții trăiesc copiii din centrele de plasament și să te opui oricărui tip de adopție? Nu numai că n-ar trebui să fie discuții dacă un cuplu gay ar vrea să adopte un copil. N-ar trebui să existe discuții nici dacă un cuplu de lupi ar vrea să adopte un copil. Un cuplu de lupi cu siguranță ar oferi un mediu mai propice dezvoltării unui copil decât centrele de plasament din românia. Atât de nasol e acolo. Și nu mă refer la lupi vorbăreți, ca-n Cartea Junglei.

Și, cu toate astea, nu mă opun referendumului propus de ăștia. I-ar mai ajuta pe autiștii din bula progresistă să vadă pe ce lume trăim. Și ar fi complet util să aflăm numărul exact de reduși mintal care ne populează țara. Nu mă înțelegeți greșit. Puțină homofobie avem toți. Hei, eu urăsc toate minoritățile și majoritățile în mod egal. Ar fi aiurea să nu fiu și puțin homofob.

Dar trebuie să fii un soi special de redus mintal să vrei să-ți fie definită homofobia în constituție, în țara în care familiile dispar, oamenii calcă în căcați cu picioarele goale și, foarte posibil, există și canibali.

Auziți la ei, Coaliția Pentru Familie. De parcă există cineva pe lume contra familie. Există undeva niște forțe obscure, niște grupuri de deviați care vor să distrugă ideea de familie. Dacă chiar serios crezi în așa ceva, ești mai rupt de realitate decât ăia care cred că pământul e plat.

***

Cum ar fi lumea fără unul dintre sexe

E ziua femeii, și, obligatoriu, trebuie să ne gândim cum ar fi lumea fără ele, ca să le apreciem mai mult.

Trebuie.  Acum bărbații misogini o să țipe „băă, nu e corect, noi de ce nu avem o zi a noastră?”

Pentru că e greu să fii femeie. Merită o zi specială a lor pe an. La fel cum handicapații merită un loc de parcare special lângă intrarea în magazin. Că e mai greu pentru ei. Au un handicap.  Nu există locuri speciale de parcare pentru oameni agili care pot face tumbe. La fel cum nu există ziua bărbatului. Din același motiv.

Dar cum ar fi totuși o lume în care ar dispărea brusc toate femeile?

Cred că în primele zile ne-am îmbăta toți și am trece de la tristețe la nervi și confuzie. Apoi ne vom duce să ne căcăm în magazinele de pantofi, poșete și parfumuri, doar așa, pentru că nu le va mai folosi nici un om niciodată și ne-am gândi, pragmatici fiind, că ar trebui, pentru prima oară în istoria omenirii, acele locuri să aibă un rost și o utilitate. Căcăștorile servesc o nevoie. Ce erau ele până atunci nu numai că nu serveau nici unei nevoi, dar și păcăleau fraierele că ar avea una.

Ne-am căca în ele și am simți catharsis imens.

După care toată lumea s-ar împăca cu toată lumea. Nemaiexistând pizde de impresionat, masculii nu vor mai găsi nici un motiv să se dea cocoși unul în fața altuia. Chiar nu ar mai avea nici un rost.

Așa că am reorganiza industria militară să producă femboți și utere artificiale, și am învăța să fim, pentru prima oară, cu adevărat fericiți. Fără a avea nimic de demonstrat.

Ar părea trist sexual, la început, dar masculul e un animal simplu.  S-ar simți ultrasatisfăcut cu femboți și gheială. Pentru că sexualitatea masculină, cum au demonstrat pușcăriile și vapoarele, e o construcție socială. Până la urmă te mulțumești cu orice gaură, atât timp cât ești convins că nu ai de unde să găsești una mai bună. Și femeile fiind moarte, n-ai avea de unde. Ia uite ce ochi albaștri are vecinul Nelu.

Omenirea s-ar îndrepta spre o eră de logică și iluminare. Asta trage bărbatul în jos de la știință, și-l distrage spre violență și demonstrații de masculinitate: existența femeii. Fără ea am putea în sfârșit să fim raționali.

 

Dar o lume fără bărbați?

Ar fi complet haos. În primul rând, 99% dintre femei ar muri de foame pe stradă, rătăcite, pentru că nu au fost în stare să găsească drumul înapoi acasă fără un bărbat care să le arate direcția.

Să nu mă înțelegeți greșit. Există foarte multe femei istețe, cu simț de orientare. Cam 1% așa. Ăstea ar găsi o strategmă ca să poată să își găsească casa dacă pleacă ma departe de 10 pași. Femeile sunt ingenioase. S-ar gândi ele, câteva, să își lege o ață de picior și cu capătul celălalt de clanță ca să capete o rază de autonomie.

Doar că nu le-ar spune și celorlalte. Dă-le dracu’ de curve proaste, să se descurce!
Însă câteva ar reuși să supraviețuiască la modul feudal. Sexual însă ar fi cel mai trist. Dacă ar dispărea toți bărbații, o dată cu ei ar dispărea și sexualitatea. Desigur, ai putea spune că femeile recurg foarte ușor la lezbieneală, doar că există două patru motive pentru care femeile se lezbienesc:

1. au între 15 și 17 ani și sunt curioase cum e, ca să se simtă interesante și o fac o singură dată.

2. Sunt super mega hidoase gen nu le-ar atinge nici un bărbat niciodată decât să le împingă mai încolo și se lezbienesc demonstrativ, ca să ne păcălească că de fapt nu au ele nevoie de bărbați, nu că nu-s interesați ăștia de ele.

3.Sunt neconvingătoare și se lezbienesc de față cu niște masculi ca să-și crească cota și să păcălească că cumva două găuri de 5 fac cât una de 10. (ele nu înțeleg că valoarea cumulativă scade și că în matematica avansată de mascul, două de 5 fac doar cât una de 7)

4. filmează un film porno.
Astea sunt singurele motive pentru care femeile o ard sexual între ele. Și una e o curiozitate de o singură dată în viață și restul sunt complet dependente de masculi. Deci sexualitatea nu ar mai exista. Ceea ce oricum nu e mare problemă când mori de foame.

Așa că dragi bărbați. Haideți să mulțumim o zi pe an naturii că ne-a dat femeia.

Și ele restul 364.  Că exact ăsta e raportul de importanță. Și poți să le zici și lor asta. Nu o să se supere. Că oricum nu înțeleg rapoartele.

***

10 ani de piticigratis!

m-a luat pe nepregatite, bă. bagamiașpula trebuia sa îmi prepar discurs da’ plm, mi-am dat seama prea târziu și prea pilit. cam ca toate dările de seamă din viața mea.

ce să zic, a fost bine, a fost frumos, aș mai face-o o tură poate cu alt nume, dacă chiar mă gândeam că un procent mare din populația care mă cunoaște o să mă strige așa peste 10 ani. la tatuaje m-am gândit că e decizie de lungă durată. la piticigratis, nici prin cap nu mi-a trecut. că ăsa o să fiu io. radu piticigratis. sau radu de la piticigratis, cum mai zic unii, de parcă e un loc unde mă aflu eu și  unde mă duc la sfârșitul zilei.

gata bă băieți, sugeți pula mă duc înapoi la piticigratis. că-s radu de la piticigratis. ca dorel de la popesti si fernando de la caransebes.

Știu că e incoerent acest text dar acuma mi-am adus aminte, acuma am băut două bericioace și-s în dispoziția de vorbit despre lucruri. Deci da. Unde eram. Ca la oscar.

Aș vrea să mulțumesc.

Aș vrea să mulțumesc.

Păi în  primul rând mie.

Dar hai că puțin și vouă.

Și na, ne susținem și ne vedem și în următorii 10 ani. Nu știu în ce formă. Că sunt nesimțit și am scris mai puțin aici decât aș fi vrut în ultimul timp. Asta e. Am făcut chestii pe care le-am considerat mai constructive. Hoo că tot pentru voi, doar nu pentru mine. Mi-am mai ascutit povestitoricistica. O să termin eu cărțile alea două într-o zi. Și până atunci învăț să scriu din ce în ce mai bine.

Așa că tehnic dacă mă întrebi dacă lucrez la cartea aia cu florin salam călător prin timp, tehnic da. orice fac se pune ca lucru la ea. Orice chestie mă face mai competent să scriu un bildungsroman care va dărâma literatura planetară și, de ce nu, universală, de pe rahatul pe care se balansează.

Hai că m-am pupat singur în cur destul.

10 ani. Mă uit acum pe primul text și mi se pare că declarat, de la început, misiunea mea a fost să facă oamenii care se simt speciali să nu se mai simtă speciali. Cred că m-am ținut de asta serios. 10 ani de zile. O viață de om. De copil cu leucemie, mă rog. La început am încercat să-mi țini piticii gratis departe de viața personală și profesională. Dar de ceva ani mi-am dat seama că îmi dădeam singur cu tesla în coaie. Cred că locul ăsta m-a promovat cel mai bine ca să mă cheme lumea la câștigat banul ghebos și să se arunce spre mine păsările deja impresionate. Când am pornit asta credeam că o să păstrez o distanță mare între mine și piticigratis. ca vrăjitorul din oz și tipul din spatele cortinei.

doar că oamenii e hateri și mă acuzau că scriu ce scriu pentru că-s nasol. așa că a fost necesar să arăt tuturor că-s un zeu auriu și înalt, cu ochi albaștri și dinți sclipitori ca faianța. și încet încet s-au combinat chestiiile. acum sincer nici nu mai știu când sunt eu și când sunt piticigratis. habar n-am unde încep eu și unde se termină piticigratis. sunt cu personalitatea asta paralelă exact cum sunt și cu mama ta.

Totuși, 10 ani. Cine s-ar fi așteptat?

Eu clar nu. Vă pup și vă stimez cu respect.

 

Radu „piticigratis”

***

Măcar ei fac ceva, spre diferență de tine

Era un război de uzură.

Mai exact, protestatarii ieșeau zilnic, în piață, să se uite încruntat spre clădire ore în șir. Se vedea uzura pe fața lor. Orele de stat în frig și de țipat. Cearcănele și fețele nerase. Erau din ce în ce mai uzați.

Dar și politicienii.

Zilnic fumau trabuce și așteptau să se uzeze protestatarii. Li se uzau și lor trabucele, dar încet-încet câștigau.

Atunci au venit ei. Erau doar doisprezece. Se citea șomeria în ochii lor. Dar și hotărârea de a schimba lumea.

Faceți loc, că rezolvam noi! țipă liderul lor, un om extrem de dârz. Doar mai diform decât dârz, dar în rest nimic nu îi depășea dârzenia.

Protestatarii le făcură loc, mai mult din curiozitate. Ce puteau să facă 12 oameni? Multe, le aminti unul. Și apostolii lui Iisus erau doar 12.

Șomerii făcură un cerc în spațiul proaspăt eliberat, ținându-se de mână. Se bălăngăneau greoi, ca și cum erau în pericol să se spargă.

Liderul lor le făcu un semn din maxilarul care-i acoperea toată fața și toți își dădură pantalonii jos, așezându-se pe asfalt, cu fața în sus. O horă de oameni fără pantaloni, ținându-se de mână  pe cimentul rece. Apoi, ca din instinct, își ridicară toți picioarele în aer și le dădură ăe spate, peste cap, începând să-și sugă singuri pulile.

Nu înțeleg. Ce legătură are cu protestul. Ce rezolvă asta? Doar își sug singuri pulile! afirmă haterul de serviciu, aflat din greșeală prin zonă. Era ignorant ca de obicei.

Ești ignorant man și nu ânțelegi tu îi șopti liderul lor, mângâindu-l pe obraz și pupându-l pe frunte pe hater, patern și ocrotitor. Uită-te mai atent!

Și haterul se uită. Nici măcar nu reușeau să își sugă singuri pulile. O fi fost de la frig, circumstanțe nesexy, natură sau doar lipsa de condiție fizică, dar celor mai mulți dintre ei doar le bălăngăneau pulile deasupra capului, boțite și flaște. Doar doi dintre ei abia reușeau să le boxeze capul cu vârfurile nasului. Era cea mai jenantă încercare de autofelație în cerc pe care haterul o văzuse în viața lui. Îl bufni râsul. Liderul șomerilor îl mângâie suav pe ceafă și îi șopti iar.

În continuare nu ânțelegi tu, man. Uită-te mai atent!

Și haterul se uită. La cele 12 puli flaște atârnânde. La cele 12 recturi care fremătau în aerul rece de primăvară.

Cele 12 steluțe, continuă liderul șomerilor, arătând spre anusurile tremurânde, sunt steluțele de pe steagul Uniunii Europene. Am făcut steagul UE!

Liderul fluieră și, într-o rafală de bășini, confetti colorat zbură simultan din toate cele 12 anusuri.

steagul-realizat-protestatari-piata-victoriei

———————————————–

Efectul fu devastator. La jumătate de oră după eveniment, Dragnea își dădea demisia și făcea un autodenunț printre lacrimi.

A doua zi, PSD se desființa prin vot unanim.

Rusia închidea toate site-urile de propagandă creștinopată, dându-și seama că cu românii nu e de glumit.

Merkel anunța că România capătă toate privilegiile țărilor dezvoltate, capitala uniunii se mută la București și toți românii vor fi plătiți la nivel european.

Erdogan elibera deținuții politic din pușcării.

Cadavrul lui Assad era găsit în baie. Se spânzurase. Siria era liberă.

Trump plângea cu muci la televizor și recunoștea că e așa cum e din cauză că are pula mică și mama lui e mexican. Poporul îl ierta și SUA se îndrepta spre o nouă eră a reconcilierii.

Pur și simplu globul nu mai era la fel. Se schimbaseră mentalități.

 

***