(copy-paste de pa muzicabuna.ro, ca de is numa unu, de ce sa scriu mai multe chestii ?)

Anul 2002, Palatul subteran al lui Marius Moga, împăratul-zeu al muzicii româneşti. Un sunetist de rang inferior se aprope de tronul făcut din spinări de cântăreţi apuşi pe care şade cârlionţatul.

- Inegalabilitatea dumneavoastră! Râde lumea de cântecele noastre!

- Imposibil! Le fac în Fruity Loops!

- Nu de asta, cică avem versuri penibile cu mare-soare, străluceţea dumneavoastră!

- Hmm.. noi nu suntem poeţi! Le oferim do-sol do-sol în Fruity Loops şi soliste cu silicoane, ce vor mai mult? Plus, şi dacă am face versuri inteligente, nu ar mai înţelege nimeni nimic, că ascultătorii noştri e proşti!

- Nu ştiu ce să zic incredibilitatea dumneavoastră!

- Ştiu! Dă sfoară-n ţară ca de acum înainte toţi să cânte în limbi străine, să nu mai aibă nimeni de comentat în privinţa versurilor! Ce genial sunt!

No, nu ştiu dacă s-a întâmplat chiar aşa, dar cert e că de pe atunci auzim numa melodii româneşti în portugheză, engleză, spaniolă şi alte limbi de circulaţie prin spatele blocului. Toate pronunţate şi formulate atât de confuz încât n-avem cum să ne dăm seama clar dacă-s proaste sau doar auzim naşpa.

Dar să trecem la un studiu de caz. Că tot e la modă săptămânile ăstea: Inna – Hot, cu versurile traduse din engleză de Lehliu-Gară în relativ româneşte.

Tu îmi aparţii mie

Eu îţi aparţin ţie

Foc din inima mea

Arzând doar pentru tine

Când eşti departe

Îs îndrăgostită de tine

O simt aşa de sus

Ce pot să fac?

Zboară cum o faci

Ca şi cum eşti sus

Ca şi cum zbori/încerci

Ca şi cum o faci

Ca o femeie

Sulista începe melodia cu o mică problema de logică. Ne spune cum tot A aparţine B, şi tot B aparţine A. Să scot manualul de clasa a 9a. Ştiu! Rezultă că A şi B sunt acelaşi lucru. Deci “tu” şi “eu” sunt aceiaşi persoană. Narcisism? Schizofrenie? Filozofie? Dracu’ ştie. În continuare, o imagine ceva piromană pe care eu nu o înţeleg. De la îndrăgosteală am simţit foc doar când urinam, nu şi în inimă. Strofa se sfârşeşte apoteotic. Ea o simte sus şi nu ştie ce să facă cu ea. Păi se poate, fata? La vârsta ta să nu ştii ce să faci cu ea? Tot ce-ţi trece prin cap, dar fără dinţi.Refrenul o dă în absurd. Aflăm că femeile pot să zboare. Dar nu oricum, ci ca şi cum chiar ar face-o şi ca si cum ar fi sus. Deci asta e super-puterea femeilor! Pot să zboare! E bine că au puncte slabe totuşi: Nu se pot uita în sus, nu văd prin sticlă şi se ofilesc de la kryptonită.

Totuşi trebuie să existe o explicaţie pentru lipsa de sens a acestei melodii. Să vedem videoclipul, poate e edificator. Deci, nişte dudui îmbrăcate ca nişte bagaboante se duc la căminul cultural să îndoaie covoru’. Nimic relevant. Dar vai! Ce vedem aici ? De ce are duduia blondă părul ridicat elvisos ? Ce ascunde sub floaca aia? Cumva acolo stau limacşii extratereştri, cu tentaculele lor bine înfipte în cortex, controlând ţoampa ca pe o păpuşă ca să se infiltreze în societatea noastră pe care nu o înţeleg prea bine, gata să ţopăie în ceafa noastră şi să îşi depună ouăle? De-aia cred că femeile zboară. Îs cotropitori de pe altă planetă şi în societatea lor femelele au aripi, ca libelulele. Altă explicaţie nu există pentru melodia asta.

Compu’ de acasă. Fix când mi-era lumea mai dragă. Piuie a jale și io vreau da el nimic. De luni. Bine, deja e la un necromancer, îl pune pe picioare până mâine deci să nu vă aud cu “da ce avea?” “poate o fi de la..” că e dialog plictisitor și de rahat. Irelevant.

Prima zi am ajuns acasă pe la 10 și n-am știut ce să fac. Era un concept nou pentru mine să fac ceva singur în casă care să nu implice compu’, așa că m-am jucat cu maceta și am devenit grandmaster în mânuirea unui yo-yo. Cam în 12 minute. După care m-am plictisit și m-am culcat. A doua zi, la plângerile mele, nesimțitu’ de Andrei mi-a sugerat că aș putea să citesc să nu mă plictisesc, la care i-am băgat arhicunoscuta mea replică “băăăă! io scriu, nu citesc!”

 Deci, fiind odios acasă, m-am mutat într-un bar de pe la universitate, unu Control. E fain. Are senvișuri și hârtie igienică. Și în următoarele zile am stat io pe acolo între 8 și 10 ore/beri pe zi. Veselie.

 Și filozofez la cele 3 pișoare din baia barului.

Spre exemplu un idiot era singur la ele și s-a așezat la ăla din mijloc. Ca să fii nevoit să stai lângă el orice ar face. Lipsă de bune maniere.

 Sau ieri am ajuns în situația dubioasă de a veni al treilea și să stau la mijloc. Ei bine, ăilalți doi se știau și comentau peste pula mea. Jenant.

 Și mai e și concursul ăla tipic masculin, de care nu știu femeile. Nu care are pula mai mare. E irelevant. Care se pișă mai mult. Sincer, cu asta se măsoară masculinitatea la baie. Mâ piș eoane. Zici că-s cișmea.

 Aseară pe la 3 ajung acasă și dau drumu’ la televizor ca prostu’.

 Pe TVR Cultural niște țoampe se mușcau de genunchi și fâlfâiau din mâini ca niște găini fără cap. Cică dans modern. Cică artă. Păi fute-mă în diagonală în timp ce-mi bagi monede pe uretră daca aia îi artă.

 Pe romantica era doctor Quinn, medicine woman. Ahh.. doctor Quinn medicine woman, pune-ti mâinile tămăduitoare pe mine..

 Pe TVR 1 era emisiunea aia a lu’ Dan Bittman și toată lumea era fericită. De la Pepe la actorul ăla cu buze subțiri și pitic care e foarte antipatic și nu înțelegeam de ce toți erau fericiți. Nu se întâmpla nimic da’ toți râdeau ca proasta la pulă. Mai zicea unu’ ceva, hahaha hihihi dar NU ERA HAZLIU NIMIC. O fi fost studioul proaspăt vopsit? Vreau să văd și io o emisiune realistă. Să se vadă clar mecla lor “vin aici din obligație pentru un plus de imagine și îi detest pe papagalii ăștia din jurul meu”, fără masca aia de “mamă ce bine mă distrez”

Să-l aud pe Bittman zicând:

- Pula-n cur, am venit și io aici să fac bani de rate la mașină că nu prea mai am concerte că am cam îmbătrânit și nu prea mai sunt fane care vor să mă fută, și nici io pe ele că-s la menopauză. Îl am în studio pe țiganu’ de Pepe, pe care personal îl detest că e latino cum îs io ninja, și pe puletele ăsta de actor antipatic și puțin homo pe care nu îl suportă nimeni și habar n-am cum îl cheama. Ia Pepe, cântă melodia ta aia nouă ca doar de-aia ai venit. Să promovezi rahatu’ tău de disc la babele care se uită la emisiunea mea.

- Imediat domnu’ Bitman, întăi să-ți urez tradiționalul “mâncai-ai pizda lu’ soacră-mea”. Bun. Hai că mă duc să cînt.

- Hai ia pula și bagă talent mai repede că îl pun pe puletele ăsta de actor slinos să vorbească despre ce rasa mă-sii a venit aici să vorbească dacă mai comentezi mult și mă cac în cele 7 minute de mecla ta pe care scrie în contract că trebuie să le bag, țigane. 

 Odios bă acasă fără comp. Și io am inspirație la chestii hazlii de scris numa între 3 și 6 dimineața. Rahat. Mă întorc iar în Control. 

Sexul fără inovaţii, spectacol, intrigă, suspans, acrobaţii, pitici şi o muzică bună de fundal e ca laba. Toată lumea ştie asta. Dar ce să te faci când n-ai imaginaţie? De multe ori vin oameni la mine şi îmi spun: “Centaurule, aş vrea să mă fut şi eu Epic, aşa ca tine, dar nu mă duce capu’ !” Nu-i nimic dragi tovarăşi, am eu imaginaţie şi pentru voi. Vouă vă trebuie doar voinţă şi perseverenţă. Aşa că ajungem şi la episodul 4 al fabulosului meu ghid sexual. Iarăşi e o ediţie specială. De fapt, una super specială, cu temă dublă.

Ca să fii fabulos şi să obţii plăceri nestăvilite™ nu trebuie să ai doar tupeu şi o minte bolnavă. Uneori trebuie să ai şi veleităţi de ninja, de magician, de umbra şarpelui în noapte. Următoarele două poziţii sunt recomandate numai celor ageri şi subtili. Nu încercaţi aşa ceva decât dacă aveţi minim 14 la Dexteritate.

13. Houdini: Toată lumea ştie că sexul cu prezervativ e la fel de plăcut ca mâncatul cu ciorap pe limbă. Şi cum să faci să o convingi fără? Că daca ea vrea fără, e un motiv EXTREM de bun să nu încerci fără, că sigur nu eşti primul om din univers căruia ea i-a făcut propunerea asta, şi nu ştii dacă restul şi-au făcut injecţiile. Deci primul pas, găseşti una care nu vrea nici în ruptul capului fără. Pasul doi, foloseşti un nume fals. Eu de obicei folosesc Mihai sau Cornel. Preferinţă personală. Pasul trei, ajungi la ea acasă sau pe un teren neutru. Sărim direct la pasul 7, că dacă eşti aşa de prost încât să nu ştii cum să o vrăjeşti până la punctul de inserţie nu meriţi să citeşti ghidul ăsta. Buun. Şi ajungem la momentul culminant. Scoţi prezervativul din ambalaj şi îl pui. Ei, exact când să o înfigi, faci un gest teatral cu mâna stângă prin aer ca să îi atragi atenţia, util să o şi ciupeşti de un sfârc sau ceva ÎN TIMP CE cu mâna dreaptă scoţi repede prezervativul şi îl ascunzi în singurul loc unde poţi să-l ascunzi: la tine între buci. Bun. Faci treaba murdară şi la sfârşit, din nou îi distragi atenţia. De data asta mai puternic că durează să ţi-l pui la loc, deşi ar trebui să alunece uşor, dacă înţelegeţi aluzia mea fină. Cel mai lejer mod de a-i distrage atenţia puternic e să te aşezi cu cotul pe părul ei, şi cât zice au şi tu îţi ceri scuze, deja ăla micu’ e din nou căciulat. Nu va suspecta nimic. Şi dacă e să rămână cu burta la gură, o să-mi mulţumiţi pentru sfatul cu numele fals. Juma’ din banii de un chiuretaj îs destui să te faci pulă prin baruri o săptămână.

De ce e excitant: E magie! E iluzie! E de 10 ori mai plăcut fără! Te lauzi la prieteni: “Bă ce Houdini i-am tras lu una aseară!”

Unde se practică: Nu la tine acasă! Nu trebuie să ştie unde stai. Dacă n-ai unde în altă parte, dă-i minim două beri şi când o conduci la taxi, du-o PE ALT DRUM decât ai adus-o, şi de ambele dăţi învârte-o alambicat minim 3 minute prin zonele de pe lângă bloc. În rest lasă proasta orientare în spaţiu tipic feminină să îşi facă treaba.

Câte calorii se ard: Un zâmbet satisfăcut arde două calorii. Dar îs cele mai bine folosite calorii din viaţa ta.

14. Rocada: Bărbaţii vor să o bage în cur. Femeile… nu prea. Tocmai de-aia bărbaţii vor să o bage în cur. Păi şi cum faci dacă ea nu vrea? Ehe, dragii moşului, mai uşor decât aţi crede. Complet absurd, dar majoritatea femeilor nu au nimic împotriva unui deget plasat în rect. De organ fug ca de satană, dar un deget e ok. De ce? Habar n-am. Logica feminină mă depăşeşte. Deeci, cum facem ? Păi se presupune că deja eşti cu vasile în ţintă şi cu un deget mare în rozetă. No, acuma strigi ceva complet neutru dar care să distragă atenţia şi în acelaşi timp să nu trezească suspiciunea, gen “Sfinte căcat! Ăla nu-i spiderman?”, moment de confuzie în care le scoţi pe amândouă şi le inversezi gaura. Până se prinde dumneaei unde e unghia deja jocul de alba-neagra e câştigat de tine. E foarte util să ai un deget foarte gros sau o plă foarte subţire, să nu se prindă.

De ce e excitant: Păi protejezi regele şi scoţi si turnul pe un câmp de mijloc, să bată la regele adversar într-o mişcare simplă. Poate întoarce toată tabla în favoarea ta dacă e făcută când trebuie

Unde se practică: Oriunde. Oponent să ai. Vezi totuşi să nu începi cu albele şi să termini cu piesele maro. Poţi să faci şi o remiză şi să termini în poziţie de pat, nu-i bai.

Câte calorii se ard: Cui îi pasă ?

Şi uite cum m-am întins cu două poziţii prea mult şi trebuie să închei aici. Partea a doua a părţii a patra, care va fi de fapt partea a cincea, şi se va ocupa cu mult dezbătuta problemă “Metode ştiinţifico-fantastice de a te fute singur în cur care vor deveni cotidiene în viitorul apropiat” o să apară zilele ăstea. Parol.

Dragă fiinţă/ forţă inefabilă care guvernează universul şi care probabil nu exişti. Aşa, ca să stabilim raportul dintre noi aşa, de la început, îţi zic că te urăsc. Just, apreciez ironia fină şi umorul negru de care dai dovadă, umplând lumea de idioţi. Trebuie să fie hazliu să te uiţi de acolo, din intangibilitatea ta, la ştirile de la ora 5. Dar nu devine deja plictisitor? Evident, eoane şi biliarde de ani bănuiesc că te fac ceva mai răbdător (folosesc masculinul că femeile nu prea au umor de-ăsta, negru). Dar, uite, io, spre exemplu, de aici de jos, fac spume la gură de nervi, din cauza mai sus amintiţilor idioţi.

Anul ăsta a fost unul bun pentru instinctul de turmă. Am rămas perplex să văd câtă puzderie de oameni s-au îngrămădit, iar, să vadă nişte amărâte de beculeţe de Crăciun în mijlocul oraşului. Sau pe Valea Prahovei, cu maşina, că de, e revelion => TREBUIE SĂ NE DISTRĂM LA MUNTE! Nici măcar nu m-a mai mirat că nu s-a gândit nici unu: “Bă, coaie, hai să mergem la munte în weekend peste 3 săptămâni, când o să fie de 3 ori mai puţini oameni pe drum, să nu facem 6 ore 100 de km, şi de revelion, pula mea, găsim noi un loc fain pe aici pe aproape, că nu e obligatoriu în ziua aia a anului să ne facem muci undeva la munte, nu e nici o regulă. Putem să bem o bere acasă, ne uităm la artifică etc., şi ne distrăm când n-o să fie 80% din idioţii ţării concentraţi pe aceiaşi 400 de km pătraţi cu noi!”.

Nah. Absolut normal. Prostie omenească obişnuită. Nici măcar nu am fost mirat. În schimb m-a enervat rău papagalul ăla chiomp de Oprescu, cu realizările lui, şi mai ales cu discursurile de la realizările lui. Cum care realizări ? Cei mai mulţi Moş Crăciuni din lume (sau o fi Moşi Crăciuni pluralu’?), cel mai lung cârnat din lume şi cel mai mare tort cu fructe din lume. Oau. Ce valoare au chestiile ăstea? Îmi şi imaginez cum o să vină la anu’ turiştii străini cu hoarda şi o să îi întrebe pe taximetrişti:

-Excuză-me săr. Is this dă citi uit uer dă largiăst cârnat în dă uorld uaz?

- Indeed it is, my good man! (avem taximetrişti culţi)

- Du iu hir that honi? Best vacanţă EVĂR!

Chiompule, futu-te-n gură de bălos prost, ia cârnatu’ ăla de 400 de metri, taie-l în 2000 de bucăţi de 20 de CM şi bucurăte anal de el, tu şi alegătorii tăi. Da’ vedeţi şi voi, poştiţi-i, că sunteţi mulţi. Pentru asta ai închis, bă, drumul din jurul casei poporului de ocoleau toţi prin alte părţi şi se blocase traficul? Pentru asta făceam io cu 50% mai mult în transport? Pentru cel mai mare cârnat din lume?

Asta e o fază la care, în alte circumstanţe, mi-aş fi pierdut toată speranţa în umanitate. Dar nu. N-am cum. Deja mi-am pierdut-o în ’99, la eclipsă, când am auzit la teve povestea unui nene care la eclipsa anterioară s-a uitat în soare până a orbit, şi am ajuns la sumbra concluzie că suntem în aceiaşi specie cu el. Că în proporţie de 99% suntem exact la fel cu un om care a belit ochiul în soare până a orbit. Deci, ca specie, nu avem nici o speranţă.

Nu. Anul ăsta am pierdut altceva. Ultimul strop de inocenţă. Am văzut, fix de Crăciun un filmuleţ pe net, cu un bărbat şi un borcan, care m-a marcat pe viaţă. Simţeam cum moare copilul din mine în timp ce mă uitam. Nu. Nu vă dau link. N-aş da nici la cel mai duşmănos duşman.

Dar am început anul optimist. Am zis că poate, anul ăsta o sa fie anul în care o să îmi revină un strop de speranţă în oameni. Şi uite ce comentariu am primit la o chestie anterioară, pe la 3 noaptea, fix de revelion:

“eu am avut ceva ce parea a fi un herpes.imi aparea jos dar si in alte parti ale corpului ,genunchi si coapse.imi trecea si la doua saptamani imi aparea iar.ca medicatie am incercat cantastim,tratament cu 10 fiole la 6 luni .doua tratamente. a avut ceva rezultate . mi-a trecut (de un an nu mi-a mai aparut)in momentul in care m-am dus la un schit vineri de vineri participand la slujba de maslu.(vindecare trupeasca si sufleteasca).nu e cioaca .cu o credinta puternica o sa reusiti sa scapati in fond herpesul apare pe sistem nervos.in rest duceti o viata sanatoasa ,mancati bine si faceti sport.”

Ăsta e un om ca noi, şi asta făcea el de revelion. Comenta pe un blog cum i-a trecut herpesul de la rugăciuni. Lăsăm speranţa pe 2010. Anul ăsta vreau doar să moară mai mulţi idioţi. Cum aud că un copil a băut clor, că un ţăran a încercat să facă pocnitori dintr-un obuz găsit din al doilea război mondial şi a făcut poc, că altu’ a tăiat un copac şi i-a căzut în cap, io o să dansez şi o să mă tăvălesc pe jos de fericire.

Asta e singura bucurie care mi-a rămas. Să văd selecţia naturală că mai funcţionează. Chit că funcţionează doar 0.1% din cât ar trebui şi pentru fiecare prost care moare din prostia lui, mai sunt 999 care trăiesc din cauză că lumea e aşa de inofensivă că nici prostia cruntă nu te mai omoară, decât în situaţii excepţionale, eu tot mă bucur. Ăla 1 e o victorie pentru evoluţia umană. Nu îşi duce genele mai departe. Plăcerile mici ale vieţii. Hai la mulţi ani.