Probabil vă întrebaţi de ce acest serial de educare a publicului de toate vărstele apare aşa de rar. E simplu. Nu vreau să vă supraeduc. Informaţiile sexuale prezentate în aceste mici ghiduri sunt atât de puternice încât dacă vă dau prea multe deodată puteţi face supradoză. Să daţi ochii peste cap şi să vă găsească vecinii a doua zi morţi, cu spumă la gură. Nu genul ăla de spumă bă perverşilor! Dar s-a întors timpul în care io, îmbrăcat doar într-un halat de baie şi un strat de păr care-mi acoperă strategic mijlocul pieptului mai mult pe stânga, sfărcurile, burta, mijeşte pe spate şi îmi face picioarele de satir, molfăi tacticos o scobitoare şi încep să vă învăţ din vasta mea experienţă sexuală. Cutremurător de vastă. Atotcuprinzător de vastă. Zdrobitor, excesiv, alarmant şi răvăşitor de vastă. Să-mi iau o scobitoare.

Bun. Am revenit. Îmi dau seama că pauzele ăstea dramatice nu funcţionează în scris ca în filme aşa că opriţi-vă din citit cam cât m-aş duce io până în bucătărie, aş scoare o scobitoare, aş propti-o în canin, m-aş uitat pe geam că pula mea a dat soarele gamiash pula şi m-aş întoarce la comp.

15. Jacuzzi pentru pauperi: Aţi văzut în filme toţi figuranţii cu bani şi trabuce cum şi-o trag în jacuzzi. Aţi vrea şi voi să simţiţi senzaţia de bule pe buci în timp ce încercaţi să daţi din cur subacvatic dar aveţi doar o cadă mică şi coclită, cu pete de cine-dracu-ştie-ce-maro întărit şi garniturile  de la duş opărite şi casante. N-aveţi bani nici de apă minerală aşa multă încât să umpleţi cada cu ea şi nici nu sunteţi oameni-lavă de pe planeta Venus să faceţi baie în apă care fierbe. Există o soluţie!

Ştiinţific aveţi nevoie de zaharuri care nu pot fi digerate bine de corpul uman: rafinoză, stachioză şi verbascoză. Dar, cum nu scăpăraţi de inteligenţă şi simt că v-am pierdut deja cu ştiinţa, vă spun direct cum trebuie să faceţi: Se ia un mixer şi se bagă aşa: fasole fiartă, porumb fiert, ardei iuţi, conopidă, rădăcină de varză, ouă, lapte de legat şi stafide pentru rafinament. Se ia partenerul de futaiuri şi se mănâncă odiosul conţinut cu multă pâine şi bere.  Se aşteaptă 2-3 ore, să înceapă să le mişte organismul, se bagă vată îmbibată cu carmol în nările tuturor participanţilor, ca să nu vă pedepsiţi simţul olfactiv şi ţup în cadă. O să vă băşiţi amândoi în aşa hal încât veţi transforma cada de câcat în cel mai performant jacuzzi din existenţă. Şi acum vă futeţi ca aristocraţii. Geamul deschis dacă aveţi boiler să nu explodaţi.

De ce e excitant: Te fuţi ca Rockefellării. Te simţi rafinat şi cu sânge albastru pentru scurt timp.
Unde se practică: Într-o baie cu aerisire
Câte calorii se ard: Nu serios, Să nu fie flăcări prin jur că aţi belit pula. Şi restul corpului de la arsuri.

16: Jack şi vrejul de fasole: O ai mică? O ai subţire? Termini repede? Zice femeia că o zgârii cu puţulica aia de lego de pe tine? Există o soluţie. Implică, ca şi chestia de mai sus, tot fasole. Mai exact bagi fasole în prezervativ. Fasole Boabe. Tari. Pula va părea mai mare şi mai noduroasă. Punct pentru ea. Contactul tău şi plăcerea vor fi mult mai scăzute, deci vei termina mai greu. Iarăşi punct pentru ea. Îi satisfaci şi fantezia cu un puşcăriaş cu bile pe pulă fără să ai bile pe pulă. Te va iubi de zece ori mai mult. A, de ce fasole? E rotundă, nu sparge prezervativul. Ştiu, mazărea e mai rotundă. E prea rotundă. Se mişcă din loc. Strică tot.

De ce e excitant: Îţi mulţumeşti femeia cum nu a mai făcut nimeni.
Unde se practică: Fasole să fie!
Câte calorii se ard: La fel ca de obicei. Ceva mai multe să-ţi cureţi organul de fasole bătută după.

17. Moebius : El stă în poziţie lotus, ea peste el cu faţa la el şi picioarele în jurul lui. El ridică piciorul stâng printre picioarele ei, pe şira spinării şi începe să o gâdile pe ceafă cu degetul mic de la mai sus amintitul picior, în timp ce îşi strecoară mâna dreaptă printre spinarea ei şi piciorul lui stâng mângâind-o pe  şoldul ei drept. Ea între timp se apleacă şi îi linge lobul urechii stângi cu vârful limbii în timp ce-l sărută în colţul gurii. El bagă mâna stângă pe sub mâna dreaptă şi piciorul stâng formând un * din membre pe spatele ei şi strângând-o de buca stângă. Ea îşi ridică picioarele şi se agaţă de omoplaţii lui cu călcâiele, fără a se opri din lins lobul urechii stângi şi începe a se undui din torso până când sfârcurile ei încep să descrie o mişcare circulară în jurul sfârcurilor lui, cel stâng in sensul acelor de ceasornic şi cel drept invers acelor de ceasornic. Atunci el se ridică în piciorul drept, cu tot cu ea încârligată pe el şi începe să ţopăie prin cameră, încercând să se rotească în aer 360 de grade la fiecare ţopăială.  Ea se lasă pe spate fără a se opri din ce făcea.

Şi atunci amândoi ar trebui să simtă o înţepătură mică în splină de la efort. De aici aveţi cam 5 minute să vă bucuraţi de sex până nu pocneşte pleura şi faceţi hernie. P.S. Dacă nu simţiţi înţepătura în splină sau o simţiţi oriunde altundeva decât în splină SUNAŢI IMEDIAT LA SALVARE. UNDEVA AŢI GREŞIT ŞI POATE FI FATAL.

De ce e excitant: Simţi toate ligamentele cum aproape îţi pocnesc. De plăcere. Cred.
Unde se practică: Într-o casă fără pioneze pe jos
Câte calorii se ard: Sfinte căcat! Toate!

18. Mona Lisa: Mulţi se întreabă cum a reuşit DaVinci să scoată acel zâmbet de la o femeie. E simplu. Poţi şi tu, trebuie doar să găseşti momentul potrivit. În timpul preludiului îi strecori brusc un deget în cur. No, aici e problema. Trebuie să fie momentul perfect. Dacă e prea devreme ea se va gândi “Ce dracu’ face nebunu’ ăsta de mi-a băgat un deget în cur !?” Şi va avea o grimasă, nu un zămbet de Mona Lisa. Dacă e prea târziu se va gândi “Exact ce îmi trebuia, fix un deget în cur m-ar fi excitat perfect acum!” Şi va rânji bucuroasă, nu va zâmbi ca Mona Lisa. Deci trebuie să găseşti exact momentul între, fix între. Când degetul în cur nici nu o bucură nici nu o supără, când habar n-are dacă-i place sau nu. Să aibă ceva între rictus-uimire-rânjet pe faţă. Abia atunci poţi să zici că ai renaşterea la degetul tău mic… sau mă rog, ce deget ai folosit…

De ce e excitant: Te simţi ca un geniu multilateral dezvoltat din secolul 16
Unde se practică: Musai într-un atelier de creaţie
Câte calorii se ard: Habar n-am ce să scriu aici.

Pâna data viitoare vă salut şi nu uitaţi: Practicaţi sexul protejat. Adică cu pistolul la îndemână.

Nu există oameni urâţi. Doar oameni cu ale căror feţe necesită un timp de acomodare.
Berea te ajută să te acomodezi mai repede.

Cred că să fii urât e cel mai naşpa lucru din lume. Poţi să fii prost, atâta timp cât nu eşti urât, tot o să fii fericit. Şi un urât trebuie să se chinuie ani de zile să devină isteţ şi hazliu şi empatic şi multe alte chestii ca să compenseze, pe când unul frumos dar prost poate compensa doar zâmbind şi dându-şi mâna prin păr. Plus, dacă eşti prost, tot ce trebuie să faci ca să nu pari prost e să taci. Ca urât trebuie să te bagi la întuneric, care nu e peste tot. E mai uşor să fii prost decât urât.

E bine să umbli cu un urât. Tot timpul o să fii ăla plăcut estetic. Arăţi bine prin contrast. Ieşi în evidenţă ca o perlă pe un căcat. Şi într-un context social tot timpul o să te identifice lumea uşor:

“Vai, fată, ai auzit ce a zis ăla?”
“Care dintre ei?”
“Ăla care nu arată ca curu’ pulii!”

În schimb dacă umbli cu un grup de urâţi te pierzi în fond. Ajungi urât prin asociere. O să fie “grupul de hidoşi” nu “grupul de hidoşi cu o excepţie”

Deşi există mulţi urâţi inteligenţi, pentu mine e greu să le urmăresc firul logic. Jumătate din cauză că nu pot să fiu atent clar la ce zic pentru că tot creierul meu este complet ocupat cu a fi uimit de cât de urâtă e persoana din faţa mea şi jumătate din cauză că oamenii urâţi pur şi simplu nu sunt credibili. Nu par să-ţi vrea binele orice ar zice şi pentru că par că se strâmbă la tine în timp ce vorbesc nu poţi să-i iei in serios. Plus, ai un contraargument la orice ar zice: “Da, da’ eşti naşpa aşa că nu contează ce gândeşti!”

Vi s-a întâmplat vreodată să vă îmbătaţi crunt şi să vă treziţi a doua zi lângă o persoană dărâmată vizual? Mie nu.

Chestia cu alcoolul şi futut urâţi e mare vrăjeală. Just, alcoolizat îs mai vesel, mai tâmp, mai cu pula-n vânt şi mai dispus la futut pe pereţi în diagonală.
Dar urâta tot urâtă e. E o şansă mai mare să vreau să fac chestiile ăstea cu cineva cu care oricum aveam chef să le fac, dacă are sens.
Alcoolul e o scuză bună în schimb pentru oamenii care au nevoie de scuze ca să se fută.

Când văd doi urâţi ţinându-se de mână îmi imaginez cum se fut. Din datorie. Cineva trebuie să-şi imagineze cum arată ei doi cum se fut. Sunt sigur că fiecare dintre ei îşi imaginează că se fute cu altcineva, frumos, atunci când se fut. Eu consider că actul necesită ca măcar o persoană să aibă o imagine reală asupra a ceea ce se întâmplă de fapt. Mă ofer voluntar.

Urăsc că atunci când cineva a făcut ceva să arăte bine e universal acceptat să îi spui “Vai, ce bine arăţi azi!” Dar dacă arată ca pula trebuie să te abţii din a-i spune “Bă, arăţi ca pula, să mor io dacă nu mă ustură ochii!”

Sunt şi părţi bune. Aveam un amic, Ţuţu. Ţuţu la 18 ani era burtos, gras, chiomp, salivac excesiv şi jumătate chel. Ce i se poate întâmpla lui la 40 de ani încât să zică: “Ce eram şi ce-am ajuns?” Deja omu’ s-a obişnuit cu propria persoană care nu mai are cum să se deterioreze, cel mult să-i cadă un picior. E reconfortant să te uiţi în oglindă şi să zici “Niciodată nu o să fiu mai urât decât acum.Sunt imun la timp!” Pe când eu.. eh.. mai am maxim 20j de ani buni, dup-aia o să trebuiască să compenzez. Şi depresie. O să îmi cumpăr o decapotabilă şi o să fut una de 21 de ani doar ca să mă simt din nou bărbat. Şi o să fiu penibil.

Şi asta îmi aduce aminte de un dialog dintre mine Churchill şi o urâtă: (aparent a avut discutia asta inaintea mea, deci e a lui. io habar n-aveam.. meh)
-Fă, da urâtă mai eşti!
-Şi tu eşti beat şi prost!
-Da, fă, da’ mie îmi trece până mă trezesc mâine…

Am observat că, pe scara valorică, prima gagică e cel mai sus. Cel puţin din punctul ei de vedere. Mereu a doua va fi, în ochii ei “curva aia proastă şi urâtă”, mai exact va fi “ce cauţi cu curva aia proastă şi urâtă?”. Ei, dacă te desparţi de a doua, a treia va fi atât în ochii primeia cât şi celei de a doua “curva aia urâtă şi proastă”, deci automat va fi şi mai curvă urâtă şi proastă, pentru ca una care s-a  stabilit deja că e curvă urâtă şi proastă a recunoscut-o ca fiind mai curvă, mai urâtă, mai proastă. A patra şi mai şi, deci după prima puteţi să vă impuşcaţi, pentru că niciuna nu se va mai compara cu ea. Cred că e în natura umană să te crezi cea mai importantă fiinţă din viaţa cuiva.

E un fel de premiu de consolare. Ok, a plecat, dar ŞTIE ŞI EL/EA că ca mine nu mai găseşte! E valabil la ambele sexe da’ mi-e lene sa fac variantele la cuvinte pentru două genuri. Vă prindeţi voi.

Vi s-a întâmplat vreodată să aveţi musafiri şi să vă vină să vă căcaţi? Şi să trebuiască să găseşti o scuză stupidă să stai vreo 5 minute la baie şi să faci în aşa fel încât nici să nu intre după tine. Să trebuiască să găseşti un obiect prin casă care să fascineze musafirii atât de tare încât să nu-ţi observe lipsa. Să te întorci în 5 minute şi să nu se prindă nimeni că eşti cu juma de kil mai uşor. Şi începi să faci artificii. Dai muzica mai tare, să nu se audă dacă tragi o băşină, te speli pe faţă după ce te caci, chit că nu are sens, ca să ieşi cu faţa udă, să zică lumea că ai intrat acolo pentru complet alt motiv. Gen te simţeai prăfuit gen. Mai penibil e să fii tu musafirul căcăcios. Că nu poţi să dispari la unu’ în casă fără să se întrebe ăla “unde pla mea e ăsta?”. Şi evident că intră după tine repede la baie, nu îl lasă să respire, că e casa lui şi e curios tare ce dracu’ ai făcut acolo atâta timp. Şi îl ia proaspat aşa, din zbor. Că na, aşa e ţăranu’. Dacă stai 5 minute la el în baie are impresia că vrei să-i furi un buzunar de săpun lichid. Totuşi dacă nu eşti singurul musafir, şi nu s-a prins că tu ai fost ăla de a dispărut la baie, e bine ca tot tu să intri fix după proprietar şi să arunci contrariat un “cine pula mea s-a căcat aşa naşpa?” printre dinţi. N-o să suspecteze nimic.

Hai că vă las cu un nebun care ştie limba iniţială şi semnificaţia literelor. Io care credeam că îs făcute ca să formezi cuvinte cu ele. Mare prost eram. Au legătură cu apocalipsa, nu altceva! Cine-l sună, să vedeţi ce vrea?

P.S. Sper că apreciaţi că e prima dată când scanez altceva decât pula mea. Îmi venea să o bag pe acolo mică, într-un colţ, să nu dezamăgesc, da na…

(ce, numa Chirilă poate?)

Dragi Liceeni. Nu aveţi nici o valoare, din orice punct de vedere. De fapt, să fiu mai clar, din cauză că nu produceţi nimic, părerile despre voi se împart în două categorii:

Pentru oamenii de rînd sunteţi nişte paraziţi agasanţi.

Pentru băieţii deştepţi de la marketing sunteţi o gaură prin care pot intra în buzunarul părinţilor voştri. Uşor de manipulat ca jetul de la pişat, tot ce trebuie ca să vă convingă să faceţi ceva e să pună acel produs în mâna unuia cu care vreţi să semănaţi, fie el Sid Vicious sau Adi Minune. şi voi, ca nişte puleţi proşti ce sunteţi, vă adunaţi în cete standard de oameni care se îmbracă la fel şi spun aceleaşi chestii, ca să le fie mai uşor băieţilor deştepţi să vă eticheteze şi să vă vîndă exact ce se asortează cu personalitatea voastră standardizată.

Cretinul de Chirilă vă spune să citiţi. La’ ca el a citit, şi uite ce prost a ajuns. Decât o carte proastă, mai bine un film bun. Decât o carte bună din care nu înţelegi nimic, mai bine eticheta de la un şampon. Cărţile nu te învaţă nici să gîndeşti, nici să trăieşti. E doar experienţa de viaţă a altcuiva. Pe care poţi să o compari cu a ta şi să tragi o concluzie.

Dar dacă crezi că doar din cărţi poţi înţelege experienţa de viaţă a altcuiva, eşti idiot. Dacă crezi că poţi înţelege experienţa de viaţă a altuia, fără să ai tu ceva experienţă iar eşti idiot. Cititul e doar un mijloc. Unul din multele mijloace de a înţelege de ce respiri. ştiu că tac-tu se uită cu superioritate şi spune că el citea. Citea că nu avea nimic mai interesant de făcut, atât.

şi ne întoarcem la motivul pentru care nu aveţi valoare.  Nu aveţi experienţă. Credeţi că aveţi, ba chiar mai mult decât un adult. Vă uitaţi în oglindă şi sunteţi siguri că ştiţi pe unde se pişă găina. Ei bine, nu e aşa. Habar n-aveţi. Peste 5 ani o să ascultaţi altă muzică, o să gândiţi alte lucruri şi o să vorbiţi cu alţi oameni. şi o să vă uitaţi înapoi şi o să spuneţi “băi ce idiot eram acu 5 ani!”. şi tot aşa peste încă 5. şi dacă nu, înseamnă că n-aţi evoluat deloc.

şi mulţi vă credeţi artişti. Scrieţi poezii despre cât de tare sunteţi îndrăgostiţi de X, care ascultă aceeaşi muzică ca şi voi, şi cât de grea e viaţa că nu vă înţelege nimeni. Hai să vă spun de ce nu vă bagă lumea în seamă. Nu că sunteţi aşa de greu de înţeles, ci pentru că vă citesc din prima şi trec mai departe. Aveţi formaţie. Sunteţi muzicieni. Pînă în anul doi de facultate, 9/10 dintre voi o să se lase de cântat. Din ăia rămaşi 9/10 o să ajungă în formaţii de-ălea, de oraş, care cântă pe 2 beri şi îşi scot album la cd-writer-ul de la pentiumu’ lu’ mă-sa.

Nu puteţi să schimbaţi lumea, pentru că nu produceţi nimic. Sunteţi nişte viermi. Mulţi dintre voi o să rămînă toată viaţa viermi. Aşa că nu o mai ardeţi revoluţionar/artistic/intelectual. Staţi jos, ciuliţi urechile şi ştergeţi-vă mucii. Singura voastră şansă e că PUTEţI ajunge oameni peste câţiva ani. Acum sunteţi doar paraziţi. E alegerea voastră dacă vreţi să fiţi nişte paraziţi nederanjanţi sau unii agasanţi, cum e alegerea mea dacă să vă dau o sticlă în cap sau nu când faceţi ciocu’ mare.

Îmi cer scuze că nu-s chirilă, să vă umplu de visuri de glorie ca să mă pupaţi în cur la schimb. şi că îs prea răguşit de la înjurat toată noaptea şi prea puţin îndrăgostit de vocea mea ca să fac variantă audio la prostia asta.

sunt matolizat.

e ok. ssst.

deci. a castigat visurat. vivat visurat. si laptoapa lui.

io am loat argintu la toate, ceea ce a insemnat multa bere pe care am impartit-o la randomi. Oricum. E fain, nu ma asteptam la atat, maimutelor spatiale. la anu cu maceta si ii scalpam pe toti. laptoape tot nu dau. pentru anarhie, o fost o zi glorioasa.

putea fi mai buna daca votati mai mult, futuva-n gura.

Mă culcam io într-o zi ca de obicei când voi, corporatiştii obosiţi vă sculaţi, şi am prins meteo pe proteve sau gen. Acolo o tanti la vârsta la care încă i se pare că e gagică dacă e penumbra adecvată deşi nu e, explica de zor cum o să fie vremea afară când s-a întrerupt brusc să îmi spună că fix acu xşpe sute de ani, Magellan a făctut căcatul praştie sau ce dracu’ a reuşit el să facă. Am stat aşa, scărpinându-mă la pulă de uimire câteva secunde, încercând să îmi dau seama ce relevanţă are Magellan asupra condiţiilor meteo din prezent. N-are. Băi aproape mamaie, chiar crezi că îi pasă cuiva? Fă-ţi meseria acolo! Oamenii vor să audă informaţii complet irelevante despre ce se întâmplă afară, nu cultură generală. Ce, te-ai uitat în oglindă azi dimineaţă şi ţi s-a părut că ai meclă de Wikipedia? O să mă întâlnesc cu tine, femeie trecută, pe stradă, şi tu o să mă întrebi în ce direcţie e cel mai apropiat ceva şi eu o să mă întrerup din explicat, complet fără nici o legătură, să menţionez în treacăt că port chiloţii mei norocoşi şi că mă simt ca un învingător. Să vezi şi tu cum e.

Oamenii care se uită la meteo sunt cretini. E cea mai inutilă chestie de la TV. Ba nu, mănânc căcat. Horoscopul e. Dar şi meteo e pe acolo pe undeva în top 5. Îi înţeleg pe ăia cu plantaţie de leuştean, ăia de au chef să iasă în larg cu velierul şi cei care pleacă în Zanzibar şi sunt curioşi dacă o să le transpire coaiele cum saliva câinele lui Pavlov, dar orăşenii de birou care ascultă vremea la tv dimineaţa merită un cot în ochi din întoarcere. La ce pula mea te ajută să ştii cum e afară dacă tu oricum ieşi 20j de metri până la maşina ta cu aer condiţionat pe care o parchezi la tine la muncă unde e alt aer condiţionat? Hai că-ţi fac eu previziunile meteo pentru următorii 50 de ani: 24 de grade, umiditate scăzută, rafale de vânt pe sub ventilatoare.

Şi nici nu e mare filozofie să vezi cum e vremea afară. Se ia prima femeie la îndemână, se dezbracă la bustul gol şi se scoate pe cea mai apropiată fereastră deschisă. Dacă i se întăresc sfârcurile înseamnă că e frig. Sau se bucură că ai băgat-o în seamă.  Dacă nu, nu. Apoi dacă te uiţi în sus, sunt nişte formaţiuni pufoase. Se cheamă nori. Vezi în ce direcţie se deplasează şi te uiţi în direcţia opusă. Dacă e senin, o să fie senin câteva ore. Dacă sunt mulţi şi negri, s-ar putea să plouă. Mai puţin teve şi mai mult scos capu’ pe geam, artificialilor.

Mă enervează recomandarea la chestiile de pe net “trimite la un prieten”. Trimit la cine vrea pula mea; şi la un duşman şi la un om care nu îmi stârneşte nici o trăire în nici o direcţie dacă vreau. Cine pula mea eşti tu să-mi zici cui să trimit?

Eu nu m-am simţit niciodată proaspăt. Un produs te face să te simţi proaspăt? Fă-te salată! Prospeţimea nu se poate aplica la oameni pentru că nu e o calitate dobândită. Anumite chestii pornesc prin a fi proaspete ca apoi să se strice iremediabil. După ce s-au stricat, nu le poţi face proaspete iar. Mere, lapte, carne. Chestiile ăstea nu alternează. Ei bine, pizda nu e pe lista asta. Orcât de parfumat e tamponu’, n-o să te simţi proaspătă de la el. Poate curată. Nu se pune suc de roşii în salata de ton.

Problema cu încălzirea globală nu este dacă e reală sau nu. Problema este dacă îmi pasă. Răspunsul e nu. Absolut deloc. Am rahaturi mai bune de făcut decât reparatul greşelilor altora. Şi chiar în situaţia în care am crăpa toţi, nu e trist. E selecţie naturală. Viaţa va continua cu paianjenii gigantici radioactivi care vor galopa deşerturile nesfârşite.

“Doriţi şi o pungă?”
“Nu, în pula mea, scot cuţitul şi dau o gaură pe mijloc la toate chestiile pe care le-am cumpărat, apoi mi le înşir pe pulă ca pe mărgele, o ţin de cap şi le car aşa! Mulţumesc!”
Ce fel de întrebare îi asta? Vânzători idioţi. La Angst te întreabă ca să te taxeze cu încă o mie de lei pentru pungă. Mare mârşăvie. Muie angst. Chiar vreau să-l găsesc pe inteligentul de la marketing care a considerat asta o idee bună. Cum a spus el tacticos la şedinţă:
“Am găsit o metodă să facem 0.001% mai mulţi bani şi să arătăm ca ultimii iudei odioşi şi ahtiaţi de profit în acelaşi timp!”
Şi toţi l-au aplaudat.
Aş vrea să-l găsesc şi să-i fut un genunchi în ureche. Nu e de bani, e de gest. E ca şi cum ţi-ar taxa sarea şi scobitaorea la restaurant.

Cât se înjosesc unii pentru un profit nesemnificativ. Dezgustător.

Da. 8 martie, stil clasic: Se ia o cutie. Se da o gaura in cutie. Se baga penisul in cutie. Cadou. No, am o veste proasta si una buna. Aia proasta e ca n-am chef de scris. Aia buna e ca am gasit o juma de text absurd de acu un an. Poate o sa-l termin intr-o zi.  Pana atunci, copy paste:

Fumul înecăcios era gros ca un zid, doar că avea altă stare de agregare, lucru bun de alfel pentru că solidele sunt destul de greu de respirat, mai ales când sunt sub formă de zid. Un bec palid se bălăbăbănea deasupra unei mese verzi ca chiloţii lui Adam. De ce se bălăbănea, numai el ştia. Poate băuse prea mult şi nu se mai ţinea pe fasung, sau poate doar încerca să-şi exprime dezacordul cu ceea ce se întâmplă sub el. Oricum, nimănui nu-i păsa de bec.

I se spune joc de cărţi. Nu e nimic pueril, inocent sau relaxant în el. E realitatea dură şi brutală în care te înfunzi până la gât. Un dans macabru cu soarta care poartă pantofi de clovn, mărimea 52 şi te tot calcă pe bombeu în văzul juriului care te depunctează. Miza e prea mare iar cei trei indivizi din faţa mea periculoşi. Prea periculoşi şi prea atenţi la orice mişcare pentru ca asul salvator din mânecă să-mi fie de vreun ajutor.

În dreapta mea stătea Orlan, un individ ciolănos, spân, putred de bogat şi de o naţionalitate nedefinită. El organiza jocul dar nu avea nevoie de bani. Juca cărţi doar pentru plăcerea intrinsecă de a freca bucăţi de hârtie plasticată între degete. Se scărpina în sictir cu spatele ghiulurilor pe capul lui lipsit de păr şi dacă câştiga, şi dacă pierdea. Deşi avea destul cap cât să facă o minge de baschet invidioasă, toata faţa era înghesuită pe o suprafaţă foarte mică, ca şi cum nasul ar fi avut o promoţie şi restul elementelor faciale s-ar fi îngrămădit în jurul lui să prindă cît mai multe gratuităţi. Impresia era accentuată şi de omniprezenta chelie ce lăsa la latitudinea privitorului unde se termină fruntea şi începe scalpul, delimitare pur empirică şi circumstanţială. Nişte ochelari de soare mult prea mari atârnau de urechi, eclipsând chipul şi aşa zgârcit din punct de vedere teritorial. În rest, individul era inert, nescoţând nici un sunet. Oricum, pericolul nu venea de la el ci de la 5 metri în spatele lui, unde se rezema de uşă bodyguardul lui, Stamate, un malac făcut din destul material cât pentru doi oameni fără pretenţii şi cu privire sticloasă de leu împăiat. Stamate era periculos pentru că nu se putea discuta raţional cu el. Nu credea în atomi. Dacă deschideai subiectul, începea să-ţi explice cu fervoare şi pasiune cum toate obiectele sunt făcute din obiecte identice dar mult mai mici. Scaunele, spre exemplu, erau făcute din milioane de scăunele microscopice puse unul peste altul, iar să te contrazici cu el pe această temă era o prostie. Niciodată nu se ştia clar dacă sacoul lui negru face nişte cute ciudate din cauza muşchilor pe la piept sau doar avea o secure în buzunarul interior, iar securea era un contraargument extrem de valid. Nu puteai negocia cu un om care nu crede în atomi. Partea cea mai periculoasă era însă faptul că se înţelegea nonverbal cu şeful său, ghicindu-i intenţia din mişcări fine ale sprâncenelor defrişate. Între  “adu-mi o ţigară” şi “calcă-l pe ăsta pe gât” era doar o diferenţă suavă de nuanţă ce se putea interpreta fatal de greşit pe fumul ăsta aşa de gros.

În faţa mea stătea Boris.Îl chema Ivan, dar toată lumea îl striga Boris. Nimeni nu ştia de ce, nici măcar el. Avea o barbă stufoasă care se urca îndrăzneţ până sub cozorocul unei şepci soioase. Sub şapcă ascundea o minte tenebroasă. I se trăgea din copilărie. Mă-sa era o pitică de la circul de stat din Moscova. L-a născut în aplauzele spectarorilor, bulversaţi de imaginea paradoxală a unui om atât de mic dând naştere la ceva atât de mare. La 4 ani deja o depăşise pe mă-sa în înălţime. Cu toate acestea a refuzat să creadă toată viaţa lui acest lucru susţinând cu tărie că e o iluzie optică cauzată de perspectivă. Era convins că maică-sa părea mică din cauză ca era tot timpul la 20 de metri mai în spate, un lucru evident fals pentru oricine în afară de el. Distanţa asta percepută numai de el a cauzat o lipsă cruntă de afecţiune maternală. Era mort pe dinăuntru. …

Va urma

^click pentru toata splendoarea

Nu are rost să mă votaţi pe mine. Eu nu vreau aşa de tare să câştig. Omul ăsta şi-o doreşte atât de mult încât dă un laptop gratis pentru cea mai bună campanie de promovare a lui pe bloguri pentru roblogfest. Sincer, io n-aş da nici o la muie ca să câştig. Just, v-am zis voa să votaţi, am băgat un banner, da’ n-aş da o scobitoare, să ştiu că scot ceva din buzunar şi nu-l mai bag la loc pentru un concurs penal. Aşa că dacă o vrea mai tare decât mine, de ce să nu fiu darnic. Io sper să şi-o ia, că o merită.

Nu mă mai votaţi, vă rog. Nu are rost. Sigur nu o să mă bucur aşa de tare dacă aş câştiga, cum s-ar bucura el! Aş fi egoist să nu îl susţin. Plus, e cel mai bun blog. Nu il citesc, dar sigur e. Altfel n-ar avea laptoape de dat!

Altă idee n-aveam, dar mi se pare un mijloc de promovare foarte bun. Îl foloseau şi primii copywriteri de la noi, Terente şi Titus Steel Maiorescu.

Hai, poate câştig un laptop! Daca nu macar un banner (da doua bannere pe blogu lui). Fac scanu’ mai mic si-l promovez tot pe el, pe blogu’ lui. Ca io nu vreau promovare. Vreau laptoape.

(nu mi-a iesit inimioara)

Din câte văd eu, există trei  metode consacrate:

1.Laba-n public, sau metoda Tudor Chirilă. El a descoperit metoda cea mai bună să pari cu pula mare: te duci in Coreea. Stai să vă dau detalii, ca sunteţi proşti şi nu vă prindeţi. Acest pseudointelectual a călcat în scuipatul lui Tatulici şi acuma are impresia că are păreri pertinente despre cum ar trebui să gândească alţii. Şi cum e prea prost să joace la liga mare, de 20j de ani tot impresionează puţe de liceu având impresia că asta-l face deştept.

Băi Tudore, şi io dacă mă duc la un grup de fetiţe de 15-16 ani şi încep să vorbesc o să mă creadă cel mai artistic intelectual şi cel mai intelectual artist din ţară, dar, spre diferenţă de tine, io n-o să mă gudur la chestia asta pentru că ştiu că n-are legătură cu mine. Pur şi simplu îs ălea proaste.

Ultima realizare legendară a lătrăului e “Scrisoare pentru liceeni”. Un text insipid din categoria “uite ce cred io ca e bine să faceţi voi cu viaţa voastră pentru că-s mai deştept decât voi”. Şi cum el are şi voce melodioasă, s-a gândit în timp ce făcea o labă scurtă la propria creaţie de mândru ce era de ea, să o recite-n microfon. Deci a scris despre cât de important e cititul, dar s-a gândit că ar fi bine să pună asta şi ÎN VARIANTĂ AUDIO, pentru cei care nu au chef să citească. Inteligent ca de obicei.

Dar să trecem la exemplul clar de labă. Copy paste din paragraful în care se dă el intelectual.

“Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film.”

Da. Ştii cine-s ăştia. Bravo! Filozof doct mai eşti. Da… Şopănhauăr. Mare pilot… maaare pilot!

Vouă nu vă vine puţină vomă înapoi când cineva sugerează fin cât de cult e el, spre diferenţă de restu?

Nu pot să nu citez şi prima proastă care i-a comentat:
“sweet secret spunea…
:)am plans…si simt nevoia sa-ti spun asta…multumesc.”
Eşti cretină… şi simt nevoia să spun asta la câteva mii de oameni….mulţumesc.

2. Laba-n cerc. Laba-n cerc sa face cam aşa. Eşti naşpa, eşti un căcat cu ochi, nu te-ar atinge în veci cine vrei tu să te atingă. Te-ai săturat să ţi-o freci singur aşa că te aduni cu alţi terminaţi ca tine. Începi să le freci pula lor. Non-gay. Adică nu o freci că îţi place să freci puli, pur şi simplu freci pula altora în speranţa ca la un moment dat cineva să o frece şi pe a ta, şi să simţi şi tu că interacţionezi cu cineva. Care termină ultimu strânge tot slobozul de pe jos. Dar până la urmă toţi se simt bine şi băgaţi în seamă. Ei, pe internet, laba-n cerc se cheama blogroll. Tu freci acolo pulile altora, dar nu că îţi place să le freci, ci că poate ţi-o freacă şi ţie alţii. De departe campion la frecat pulile altora este Cabral, care are blogrollul de 10000 de ori mai mare decât al oricărui om decent. O fi având şi pula atât de mare încât îi trebuie multă muncă manuală ca să se asigure că-i ating şi lui destui oameni colosul. Adică îl are şi pe VARBY la blogroll. Cabral îi face labă lu’ VARBY!. Hoo, nesătulule! (p. s. varby is 4 ever!)

3. Te rogi de alţii să ţi-o frece ca plată pentru alte servicii.

Am trecut la faza doi la blogfest. La toate categoriile. Vreau să fac anarhie acolo. Oricum fac anarhie acolo, dar ar fi mai fain să o fac din poziţia de câştigător. Ştiu că sunt nişte labe de oameni, ştiu că fac bani pe seama acestei manifestări de tot rahatul, cu reclama lor penala. Bere oficiala. Masina oficiala. Trupa oficiala(Hi-faQ). Lipseste numa’ dono pe postul de supozitor oficial. Dar nu-mi pasă. Mă distrez. Pe bune. Votaţi acolo. Vreau să-mi dea frodo si pijn premiul la categoria divertisment, să se uite la mine ca de la maeştri ai umorului la tânără speranţă şi să-i flegmez pe engleză.

Killing Joke – Another Bloody Election
»

A . da. Tre sa votati iar. Ca s-au resetat pentru runda finala. Am intrat la toate 3 categoriile. Spor la votat. Daca nu eu, atunci unde. Daca nu acum, atunci de ce?

The Amsterdams: Indie jenant ascultat de pizde în stagiul de formare a ţâţelor şi de corporatişti pă trend, care nu ascultă haus sau manele da’ n-au un număr destul de greu de coaie încât să asculte chiar rock. Am tras muzică de-a lor ca să nu zică lumea că plec cu păreri preconcepute. Se aude aşa: Un ţupilan futut în lorgean, cu muci în gât la voce. La voce piţigăiată. “And the rain goes ooh ooh ooh”. Fix ca mă-ta când trec io pe la ea. Apoi sincer, cel mai prost tobar din instoria tobelor. Trebuie împuşcat. Nu cântă la instrumentele ălea, se împiedică de ele. Chitaroşii au nişte riffuri aşa de simple că nu au cum să le greşească. Nici văr-miu de 2 ani juma nu le-ar greşi. Deci n-am ce să le reproşez. La 1+1=2 toată lumea e deşteaptă.

Bă, am mai zis de o mie de ori. Urăsc profund petele ăstea de sloboz umane care cântă în engleză cu toate că oricum sunt prea submediocri să iasă vreodată din ţară. De români, pentru români, dar în engleză că e mai hip şi unghiular şi prin aşchiere, sau ce pula mea cuvinte or mai fi la modă acuma. La fel ca nişte vechi bastarzi detestabili din internetosferă: Fredo and Pidjn, banda aia desenată care ar trebui să aiba umor dar nu are despre doi porumbei care vorbesc în engleză dar gândesc în română ( e odios de evident). Pe lângă lipsa de umor, observăm cum prin formularea forţată a ideii mediocre iese un câcat cu ochi şi mai galopant. FUTU-VA-N INIMĂ DE ANGLO-SAXOFONI!

Dar hai să ne pişăm pe rând pe grupurile de şobolani, că acuma încep să deviez şi îmi irosesc urina împrăştiat. Amsterdams. Da. Naşpa. Uite cum fac legătura între Amsterdams şi subiectul principal. Sunt exemplul clasic de hipstări. Ete ce haine de căcănari au pe ei, ce făţăligi doritoare de târnăcoape înfipte adânc în ele, ce atitudine de anuşi ambulanţi, ce… tot tacâmul

Primul lucru de care ai absolut nevoie, ca mascul, să arăţi absolut ca pielea pulii în zilele friguroase este o eşarfă/fular. Dacă e sub 20 de grade afară, musai să-ţi înfăşori ceva cu pătrăţele sau dungi în jurul gâtului. Toată lumea ştie că bărbaţii au gâtul sensibil şi e absolut normal să ţi-l protejezi. Plus, când faci o labă-n cerc cu prietenii tăi la fel de “cool” ca tine, uneori, în focul pasiunii, unul te sărută pe gât prea puternic şi îţi lasă urme pe gât. Musai să ai fular, să nu se vadă. Nu-l da jos nici când intri undeva, că e parte din ţinută iar ţinuta îţi completează personalitatea. Lumea când te vede cu fular se gândeşte “uite! Ăla s-ar putea să fie artist!”. Dacă eşti, tre să ştie lumea din jur, ca să te trateze special. Dacă nu eşti, oricum ai putea fi. Ai doar o mică problemă cu exprimarea. Ideile sunt acolo.

Dacă porţi ochelari, musai să fie cu rahaturile ălea de se duc după urechi negre şi groase. Atrag atenţia de la mecla ta comună fix spre ei. Să vadă lumea că ai ochelari deci probabil eşti un intelectual rafinat, cu un grad de rafinament de mare rafinare. Parcă răcnesc: “Da! Uitaţi-vă la mine! Citesc chestii! E evident după cât de evidenţi sunt ochelarii!”. Plus, aşa poartă toţi ăia din formaţiile indie. Face parte din lookul de tocilar sofisticat care s-a ridicat deasupra condiţiei de tocilar, devenind cool dar rămânând şi tocilar în acelaşi timp.

Pe corp: Tricou, cămaşă şi jachetă. Toate căcănii sau în pătrăţele/dungi şi cu un număr mai mic decât trebuie, să pocnească puţin pe tine. Hainele largi nu-s indie. Merg şi cămaşa de armată, cu toate că eşti un pulete prost care nu ştie care capăt al pistolului se bagă-n gură şi unde se ascunde trăgaciul. Ştiu că e frig, dar tot başcheţi trebuie să porţi. Neaparat converşi. Dacă nu-s converşi, zici la lume că-s converşi. E ok. Să vadă lumea că ai dat două milioane pe nişte gumari penali, marginal superiori ălora de la chinezu. De când rasa mă-sii a devenit la modă să porţi în picioare cu ce jucam io fotbal în faţa blocului acu 15 ani ?  Blugii sunt pentru ţopârlani. Poartă raiaţi sau ceva cu pătrăţele fine. Tot aşa, puţin mai mici, să fie strâmţi şi să nu acopere converşii.Oricum n-au la ce coaie să te jeneze dacă asculţi the killers şi alte rahaturi de genul.

Nu trebuie să te bărbiereşti. Nu, nu! Nu-ţi lăsa nici barbă! Doar aşa, floace ca între buci, de cam juma’ de cm peste tot, pe toată faţa, să zica lumea că ai rahaturi mult mai bune de făcut decât să te bărbiereşti. Ca şi cum te gândeşti la lucruri aşa de interesante încât n-ai timp să te uiţi în oglindă şi să îţi dai jos pubianul de pe muie în fiecare dimineaţă. Să arăţi că aspectele ăstea lumeşti, ale îngrijirii excesive a propriului corp îs pentru fraieri, nu pentru tine. Nu uita totuşi să tunzi smoacele de pe muie în mod egal. Ia mai mult decât bărbieritul, dar nu arată a bărbierit. Ceea ce e bine. Plus, îmbrăcat ca un găozar coclit cum eşti, ai nevoie de o tentă masculină care să contrabalanseze cantitatea obscenă de pârţăreală care emană din toată fiinţa ta.

În cap trebuie ori să te tuzi 2 peste tot, să arăţi ca un bec păros, ori ceva lung, da’ nu prea lung să zică lumea că eşti rocker. Mare atenţie! Dacă optezi pentru varianta mai lungă, musai să-l aranjezi să pară nearanjat. Ia mult să îţi plimbi floaca în aşa fel încât să arate ca şi cum te-ai trezit ciufulit, dar efectul e garantat. Lumea o să ştie ca nu dai doi bani pe cum ţi-e părul, deci nu eşti superficial. Dacă te ţine, pune-ţi şi o pălăriuţă. Nu şapcă. O pălăriuţă de orice tip. Amplifică efectul de artist. NU UITA SĂ N-O DAI JOS NICIODATĂ! Nici înăuntru. E parte din personalitatea ta!

P.S. Dacă asculţi Amsterdams sau “te râzi” la banda aia desenată cu porumbeii pulii, eşti ultimu’ om. Inghite carbid. Nu e vina lor că-s nişte bile de smegmă, e vina voastră că îi băgaţi în seamă. Bine, e şi vina lor. Daţi-le din carbidu’ vostru.