Marfar e o trupă care există. Solist e un mucea de la formaţia Amicii, dacă o mai ţineţi minte. Era ceva cu copii. Au un site fabulos. După ce am râs la el cu amicu’ Remus, ne-am gândit noi aşa, mai mult eu, să facem comentariu pe meclă, ca adevăraţi critici ce suntem. Formaţia sau ce vrea ea să fie are 6 membri. Ăsta e primul episod. Primii doi.

remus: Iote ce poză de Keanu Reeves în reclamă la cereale combinata cu Uncle Sam are!
Radu: Unchiul Ristea te vrea pe tine. Să-i miroşi degetul.
remus: “Nici nu ştii unde a fost degetul meu”
remus: “Te vreau în jurul degetului ăsta”
remus: “Bagă nara !”
remus: Tare, are ochii verzi şi cică şi gri.
Radu: Gri pe întuneric.
remus: Gri când face laba se scurge verdele scapa de clorofilă.
Radu: Site-ul e făcut de el, nu vezi după postură că-i calculatorist? Îi lipseşte scaunu’ da’ a luat forma lui.
remus: Ştii desenul ăla cu stadiile de evoluţie şi cum se întoarce omu’ la poziţia încovrigată de maimuţă ?
Radu: Cred că există o explicaţie mai simplă: traume anale de la degetu’ ăla. Nu degeaba vrea să-l mirosim.
remus: Adevărul e că dacă faci vocalize, ca să bagi un tremolo, strângi şi din fund.
Radu: Totuşi, nascut în ‘87. Nu crezi că trebuia să ajungă la pubertate pâna acuma?
remus: Poate e metrosexual
remus: Cred ca îi lipseşte degetul mare de la mâna stânga sau îi cad pantalonii.
remus: Ce crezi, el e băiatul ala de la din logo, de pe vârfu’ trenului ?
remus: Ăla care stă cu pla în mâna, lângă marfar acolo, e un băiat cu o sulă de măgăruş sau cu un deget inflamat.
Radu: Totuşi are o poziţie de masturbare foarte cul.
remus: Da. Ţinteşte sus cu ea.
Radu: Eu nu fac labă din picioare decât când vreau sa impresionez pe cineva
remus: Acum am îndoieli despre dacă e gel ce foloseşte.
Radu: tu stii cum se înfundă cada la labagii pletoşi? Săracu’, cred că de-aia a rămas cu degetu’ aşa: scobeşte scurgerea dupa duş sa nu se cimenteze.
remus: Şi cel mai tare, e fan Toto şi Holograf.
Radu: Ăsta nu e câinele din Oz ?
remus: Apropo, poarta brăţară, dar nu ceas.
Radu: Poate e un ceas de gagici.
remus: Eu cred că poartă ca braţară tocmai chestia aia de la cada. A încercat să o desfunde in aşa hal..
Radu: Poate brăţara aia e acolo să ţină minte pâna unde are voie să bage mâna.
Radu: Dacă aş avea un întrerupator de apăsat, aş apela la el cu cea mai mare încredere.
remus: Eventual un borcan de scobit pe fund.
Radu: Ultima lingură de muştar e tot timpul a lui.
remus: E un om fericit, ce mai !
remus: Îi place şi sa conducă.
Radu: Conduce un lift
remus: Tu, înauntru.
Radu: La ce etaj doriţi ?
remus: Tu, afară!

remus: Asta a facut karate, Clar
remus: Se apără de tampoanele care se deschid ca o floare. Îs uscate rau ălea,vezi ce zâmbet crispat are?
Radu: A supravieţuit unui viol cu zâmbetul pe buze dar a rămas cu un tic cu mâinile.
remus: Şi cum ţine garda jos.
Radu: Cred că când era la karate, a primit multe şuturi în coaie.
remus: Da, să ştii că pe femei le doare tare în prostată.
remus: Îi dau o bilă albă pentru că ascultă Fleetwood Mac.
Radu: Totuşi, aş mârli-o sub nas, deşi na, suna naşpa “m-am futut cu Toni”. Aş părea gay care şi-o trage cu italieni.
remus: Da, Toni parcă e nume de salam.
Radu: Acuma ştii de unde iese salamul.
remus: Nu înţeleg însă faza cu părul, şaten roşcat..femeile se vopsesc, de ce naiba ţine neapărat să imi zică mie că în poza e şaten roşcată ?
Radu: Poate eşti daltonist, să nu crezi că e fată verde cu părul pădure.
Radu: Observi ca nu îi plac filmele, ci cinematografia, ca un întreg
remus: Îi plac scaunele de cinema şi întunericul şi lentilele.
remus: E fină fata.
Radu: Cred că ştiu de ce ţine mâna acolo. Tocmai a cascat cu pizda si e un fel de “a pune mâna la gură”.
remus: Da, e politicoasă.
Radu: Să nu îi vedem cervixu’
Radu: Sau juca baschet şi nu s-a prins că i-au furat copii mingea.
remus: Dar eu văd că are mâna şi la spate, poate se crede la cal cu mânere.
Radu: Aş vrea să văd cal cu dildoaie. M-aş uita la gimnastică.
remus: Eu mă uit oricum, că sunt patriot.
Radu: Ţie iţi plac fetele de 12 ani. De-aia.
remus: Plus că e amuzant să vezi femei scunde sărind prin aer
remus: Dar o cheamă tonina, de ce nu prescurtează la nina în loc de toni ?
remus: Vrea să compenseze pentru metrosexualitatea lui Florin
Radu: Să arate cine poartă pantalonii în formaţie.
remus: Aşa, îi dau încă o bilă albă pentru asta.
remus: În total am dat două. Dacă vrea mai mult, să mă sune n-am să răspund, dar am să ţin cont că vrea nu doar bile.
Radu: Cred că poate să tragă cu bile de ping-pong de pe sub mână
remus: Şi să sară garduri foarte eficient
remus: Sau poate zice “nu-mi da limbi” cu gestul ala.
Radu: Şi să mângâie pitici.
remus: Merită sa-i dai şi tu una albă.
Radu: Pitici cu fixatie orala.
remus: Cred că are câine şi e mereu în călduri şi îl dă jos de pe picior cu gestul ăla reflex.
Radu: Hei, i-aş călări şi io picioru’.
Radu: La subgenunchi , unde e sexul cel mai tandru. Locul secret.
remus: Invaginaţia genunchiului, eşti cu adevărat un cunoscator!
Radu: Am găsit şi a patra gaură. Chiar sunt cunoscator.
remus: Pe orbită ?
Radu: Ehe. Mai ai până afli de a patra gaură.

remus: Aoleu! Cu poza aia mică ar putea face reclamă la operaţii estetice pentru capre!
remus: E divă, ce mai !Arată ca şi cum naşte melodia!
Radu: Parcă cineva a spus o gluma aşa de buna încât s-a scăpat în chiloţi de la ea.
Radu: Cred că a lasat garda jos puţin şi chestia de care se ferea, orice ar fi ea, a intrat.
remus: Da, şi acum se apără cu coatele.
remus: Oare femeile care zâmbesc aşa de urât  pot avea copii ?
Radu: Doar cu tipi foarte serioşi.
Radu: Eu zic că e altcineva in poză:. alt păr, alt zâmbet alt tot. Nu i-aş da-o lu’ asta la subgenunchi!

Aş vrea să dedic acest paragraf lui Mişu. Mişu e muist. Mişu trebuia să-mi trimită o poză azi, să scriu ceva mişto. Lu’ Mişu i-am zis de 5 ori să îmi trimită poza. Mi-a răspuns mereu cu “Da coae, sigur!”. Când ajung acasă la patru dimineaţa, poza mue. Aşa că mue şi lu’ Mişu. Din cauza lui trebuie să improvizez. Să-i dăm toţi mue în cor lui Mişu pentru că mereu uită şi e muist. Mue Mişu. Rimează. În loc să trimită poza, cum a trimis, a stat să se fută-n lorgean sau ce dracu’ face el.
……………………………………………………………………………………………….

Dar să scriu despre chestiile mici care-mi distrag atenţia.

Vi s-a întâmplat vreo dată să vă uitaţi la un film porno, şi să observaţi că tipa are undeva, între buci o pată mică, neagră şi în relief? Şi să staţi aşa, să vă uitaţi la pata aia, uitând complet de acţiunea sexuală a filmului, şi să vă întrebaţi: CE PULA MEA E AIA? O fi un neg? S-a aşezat cu curu’ într-o boabă de piper?  I-a sărit un strop de căcat din cur? Ce pula mea e aia? Şi după să te uiţi încă zece minute, sperând ca ţiganul care o fute la lorgean  să dea cu mâna pe pata aia, sa te prinzi dacă e ceva lipit sau doar agăţat. Şi să te enervezi aşa de tare încât să te duci în camera ailaltă să îl scoli pe bunică-tu să vină să vadă şi el, poate se prinde? Şi să uiţi să-ţi tragi pantalonii înainte de a pleca? Nu? Numai mie?

Cel mai tare îmi distrage atenţia urma de căcat din veceu care nu se duce de la tras apa. Şi tot stai, şi speri să se ducă la tras apa. Şi nu se duce. Ştii, în străfundul tău că pâna nu pui mâna să o freci cu ceva nu se duce. Dacă pleci, sperând că dispare de la sine, o să fii surprins trist că mai mult se întăreşte. Aşa înveţi din veceu mai mult despre viaţă decât din cărţi. Căcaturile naşpa nu trec de la sine. Oricât ai spera că trec, ele n-o să treacă. Ba din contra, cu cât le laşi mai mult, cu atât se cimenteaza mai tare. Totul se rezolvă doar cu muncă. Sau cu o femeie proastă care strânge după tine.

Uneori mai notez idei pe hârtii. De obicei când mă scol noaptea să mă piş şi când sunt beat pulă prin diferite locuri. Notez idei, e mult zis. Just, am o idee dar notez doar un cuvânt, cu speranţa că îmi aduc aminte a doua zi de toată ideea de la cuvântul ăla. Mi se pare logic pentru că ideea e extrem de coerentă în capul meu. Ei bine, nu e aşa. Acum mă uit la o foaie de-asta şi habar n-am ce dracu’ vroiam să zic. Întâi am desenat 4 ceruleţe. Habar n-am. Trecem mai departe. “ghei”. Ok. Ceva e gay? Cineva e gay? Ce idee hazlie am avut eu care implică masculi care se fut în cur sau starea de spirit de a te fute în cur? Ce pla mea am vrut să zic? Cât de imbecil eram când am scris “ghei” de am crezut că a doua zi o să mă uit şi o să zic “ a, da, asta e gluma aia cu doi brontozauri care se fut în cur şi bla bla” . Nu. E o glumă care s-a pierdut în negura chestiilor neguroase pe vecie. Ce ghei.

În baruri îmi distrag atenţia gagicile extrem de slabe. Nu am futut niciodată o gagică extrem de slabă. Nu îmi plac gagicile extrem de slabe. Dar ar fi mişto din punctul fizic al acţiunii. Să fie una aşa de slabă de să o ţin cu o mână ridicată deaspura capului şi să o fut pe tavan. Să îi zic “Da, pisi, te fut ca Atlas!”. Şi ea să mă întrebe, fiind femeie proastă “Cine pula mea e Atlas? Cartea aia cu hărţi de la geografie?”. Şi io să îi explic de titani şi după care să mă duc să iau benzina şi bricheta ca să o fut ca Prometeu.

Da. Textul e prost. Mue Misu.

becali este mai Forrest Gump decât Forrest Gump. E ca un animal mic în cuptorul cu microunde. Oribil şi fascinant în acelaşi timp.

El este cel mai român dintre români. Cu un IQ de vreo 77, arogant, norocos, incoerent, cu idei preconcepute, o frică de Dumnezeu cam ca a pisicilor de aspiratoare şi imbecil până în pânzele albe. Şi tocmai de-aia îl plac românii. E exact ca ei, dar cu bani. Tot arogantul, ghinionist, incoerent, cu idei preconcepute, o frică de Dumnezeu cam ca a pisicilor de aspiratoare şi imbecil până în pânzele albe se uită la el şi se gândeşte:

“E exact ca mine! Doar că e norocos! Aş putea fi şi eu aşa… într-o zi!”

Dar asta ştiam deja toţi. becali nu există. Nu e om. E personaj. Ca nikita, ogică, sexi brăileanca, magda ciumac şi alte creaturi ale întunericului intelectual. Nu sunt aceeaşi specie ca noi. Sunt circopiteci. Creaturi făcute special ca să ne distreze cu prostia lor. Cum poţi lăsa un circopitec la închisoare?  Circopitecii trebuie să fie liberi să se manifeste. Să îi arătăm cu degetul şi să râdem! Lumea ar fi mult mai tristă fără ei.

Problema închiderii lui becali a fost una de drepturile omului. De fapt de drepturile noastre, ale oamenilor, să îl avem pe becali în libertate ca să râdem de el. Ca de maimuţa aia de pe youtube care îşi bea propriul pişat. Aia trebuie expusă să îşi tot bea pişatul, ca să râdem. Nu ascunsă.

Desigur, s-ar putea face o cuşcă mare în faţă la TNB, unde să fie închis becali, să îl vedem şi să aruncăm cu mâncare în el. Ar merge şi aşa.

Dansaţi, bucuraţi-vă! becali nu există. E ca o oglindă. Nimic până nu ne uităm la el.

Montaju’ literar artistic:

Mixu’ sonor: Executive Bullshiter
Mixu’ vizual: Dan
Restu’ chestiilor adică nimic: Eu.

Din cate ţineam io minte, Arnold era mai solid. LA’ că văd io duminică seara, cand e emisiunea.

După un titlu atât de lung merit un paragraf despre cît de fabulos sunt.

Eram într-un club de rahat acu’ câteva zile, beat relativ pulă, pe la vreo 4 dimineaţa şi pentru un moment m-am gândit că din cauza muzicii proaste şi tari, nu se poate auzi cât de fabulos sunt. După, mi-am dat seama că nu trebuie să fiu auzit ca să-şi dea seama lumea că sunt fabulos. Fabuloşenia mea nu poate fi întreruptă de stimuli externi. Sunt fabulos şi pe ploaie, şi pe vânt, şi pe întuneric, şi pe zgomot, şi în spatele unui perete. Sunt fabulos şi de aproape şi de la distanţă. Aş fi fabulos şi dacă aş fi pe Lună. Nici nu m-ai vedea, de pe Pământ, cum sunt fabulos pe Lună, dar te-ai uita aşa, în sus spre ea şi ţi-ai da seama că există ceva fabulos acolo. Şi ce aş face eu pe Lună? Păi sunt atât de fabulos încât nu am nevoie de oxigen. Şi te-aş pişa în dinţi. Fix de pe lună. Atît de fabulos sunt. Şi s-a ridicat un pitic în faţa mea şi a început să danseze şi nu am putut să nu observ că tricoul stătea mulat pe el de parcă era o şosetă. Poate chiar era o şosetă dar era irelevant pentru că eu mă întâmplam. Fabulos.

Să ne întoarcem la jointurile noastre.

Întâi vreau să stabilesc clar că eu nu sunt un expert în iarbă. Nu ştiu cum se trage, nu ştiu cum se rulează, nu ştiu de unde se cumpără şi cât costă, nu am foiţe pe acasă şi nici hârtii de făcut filtru. Nu am punguliţe din cel mai spaţial şi metempsihotic rahat din istoria rahaturilor prin casă şi nu am fumat niciodată până când să desenez bucle în MsPaint şi să râd ca prostul. Nici nu mi-a zis nimeni niciodată ca căcatul meu spaţial e cel mai spaţial căcat adus de Ziltoid Omniscientul şi că absolut orice au fumat pînă atunci e pielea pulii comparativ cu ce rahat spaţial am eu.

Spice şopurile sunt nişte bombe care au răsărit ca ciupercile după ploaie prin toată moldova, deocamdată, şi care vând tot soiul de bălării legale ca salvia şi alte condimente de-ăstea cu care cică te faci căcat complet legal. Toţi pulifricii cumpără, fumează şi râd ca proasta la pulă de la placebo.

Buun. Şi vine taică-miu la mine cu o mahoarcă de-aia legală, cică să fumăm şi noi ca oamenii. Cică era cea mai moţu rahatului din tot magazinul. Şi trag io cu sinceritate în plămân. Absolut nimic. Parcă m-a plictisit puţin. Cam acesta era efectul psihotropic al bălăriilor legale. M-a tăiat o lehamite de vreo oră. MAGIE. Şi ţin minte că am mai fumat la o don’şoară acasă chestii de-ăstea da’ am avut noroc că avea un litru de La Crima lui Ovidiu şi am reuşit să mă împuşc cu porcăria aia greţoasă şi dulce ca plan B.

Aşa că am început să fac liste în cap, ştiinţific, pro şi contra „spice”.

Întâi comparaţia cu iarba:
Preţ – la fel.
Avantaje:
Spice – e legal
Iarbă – funcţionează
Dezavantaje
Spice – Nu funcţionează
Iarbă – E ilegală

Aici alegeţi voi ce vreţi să fumaţi, eu v-am făcut doar nişte liste simple.
Acum urmează listele de sugestii:

Chestii la fel de legale ca spice-urile pe care le-aţi putea fuma pentru acelaşi efect, adică nimic, dar moca:

Flocii mei
Ceiauri de la Plafar
Părul meu pubian
Spanac
Pilozitatea mea inghinală
Un ciorap
Barba pulii mele
Hârtie igienică
Şi nu în ultimul rând, mărarul meu de pe coaie

Chestii la fel de legale dar care au efect, spre diferenţă de căcaturile de la spice şop:

Tragi lac de uşi pe nas
Te duci la un cocalar într-un bar şi îi zici „sor-ta e mai frumoasă, da’ mă-ta suge pula mai cu talent”, aşteptând să-ţi dea o bastârcă la ureche de să dormi colorat
Alergi cu capul într-un perete
Faci o labă
Bei 6 litri de cola
Îţi ţii respiraţia un minut
Te învârţi foarte foarte repede
Pastile de tuse cu pumnul şi cu votcă
300 de grame de zahăr
O ţigară ieftină Carpaţi
2-7 beri

Mă enervează când mă simt ca singurul om normal din „hainele noi ale împăratului” dar VOI CHIAR SUNTEŢI IDIOŢI? Nişte iudei acum se freacă pe burtă cu jdebanii pe care i-aţi dat voi pe leuştean uscat combinat cu boscheţii în care s-au pişat câinii! Nu au nici un efect! O luaţi în gură pe bani grei!

Serios acuma. Dacă ai cumpărat mai mult de o dată scaieţi de la Spice Shop sau ai impresia că funcţionează, meriţi să te piş în dinţi de pe Lună. Sau când mai aud un căcat cu ochi că începe o povestire cu un licăr bălos-satisfăcut-convingător în privire şi cu fraza „vai, coae am luat nişte spice-uri şi…”.. zi să moară mă-ta!

Mă duc sa miros nişte diluant.

Mereu de Paşti şi de Crăciun mă întorc în oraşu’ în care am crescut şi mă plictisesc odios. Îmi vine să îmi smulg singur capu’, în aşa hal de crunt n-am ce face pe aici. Totuşi mă bucur că avem numa două sărbători de-ăstea importante. Că nu trebuie să vin mai des de două ori pe an. Ce bine că celelalte chestii pe care le-a făcut Iisus şi ar fi putut deveni sărbători importante nu au mai fost adoptate. Hai, totuşi, de dragul nostalgiei, să vă arăt celelalte sărbători propuse de Vatican, care n-au trecut de faza de proiect.

Flocesiunea ( a doua marţi din Iunie)
„Şi Iisus s-a uitat în pantaloni, cu deplină mirare şi a rostit: Tată, ce este această pilozitate ce mi-a apărut pe Cele Sfinte? E lucrătura Diavolului? Şi un tufiş în flăcări apăru la el în baie şi vorbi, cu o voce ca tunetul: Nu, fiule. Este lucrătura Pubertăţii!” Pavel 12:17

Cum se sărbătoreşte: De pe 1 mai, nimeni nu se mai rade, epilează sau orice altceva între picioare. În Ziua Sfântă, toată lumea dă jos pădurea strînsă într-o lună, o strânge într-o punguliţă de plastic, se suie pe cel mai înalt munte din împrejurimi şi aruncă flocii în vînt. De cu seară, gardurile din jurul casei se decorează cu cortine de duş iar peste noapte, Pinguinul Albastru ne lasă câte o găleată de salam sub cortina de duş cu care am decorat gardul casei. Cine nu a îndeplinit ritualul Flocesiunii, nu primeşte salam.

Sfântul Majorat (27 decembrie, că a picat într-o sâmbătă în anul 18 şi a vrut să fie petrecerea în week-end iar 25 pica joi)
„Şi un coleg de clasă s-a dus la El şi I-a zis: Ştiam că poţi preschimba apa în vin, dar nu ştiam că poţi transforma petrecerea în superparanghelie. Deci coae, am băut de dau în paranoia, să n-am parte. Eşti cel mai tare! Şi Tatăl s-a uitat din ceruri şi a văzut că e bine şi că Fiul este cul.” Matei 234:11

Cum se sărbătoreşte: Toată lumea se îmbată pulă şi încearcă să coclească o gagică de clasa a 12pea. Cine nu reuşeşte să sexoreze o gagică de a 12pea trebuie să bea pînă vomită în schimb. Inclusiv femeile şi copii. Bătrînii ascund în spatele vasului de toaletă un borcan decorat festiv, în care Mustăciosul cu Două Capete Care Nu Se Vede pe Întuneric le pune pastilele preferate. Bătrânii care nu au spus poezia Sfântului Majorat stând într-un picior de trei ori, primesc pastilele greşite.

Marea Servire: (12 Octombrie)
„Şi marele fariseu şi-a pus ochelarii de soare, şi-a încrucişat mîinile pe piept, gâfâind obosit, de la ce mişcări a spart, zicând către El: O aduci, sau n-o aduci? Şi atunci a venit apostolul Pavel din spate, beatboxuind foarte profi. Şi Iisus s-a pus a levita, stând în cap şi rotindu-se în timp ce dansa robotul inversat perfect pe ritmul muzicii. Şi mare le-a fost uimirea fariseilor cînd au văzut-o pe asta şi s-au cutremurat şi s-au minunat. Şi Pilat din Pont atunci a zis către ei: Tocmai aţi fost serviţi.” Luca 22:16

Cum se sărbătoreşte: Când se întâlnesc doi oameni pe stradă, timp de 40 de zile, primul salută „Hristos a dansat” şi al doilea răspunde „Adevărat a dansat”. Apoi amândoi dansează puţin. Dacă îţi speli bine adidaşii înainte de a te culca, peste noapte vine Michael Flatley, Lordul Dansului, şi îţi pune în adidaşi încă o pereche de adidaşi.

Dragonetele: (7 februarie)
„Şi Hristos văzu dragonul şi îl recunoscu ca lucrătură necurată. Şi părul i se ridică băţ în cap, făcându-se brusc auriu şi formă o bilă de energie între mâini. Şi atunci Iisus urlă Hai-Do-Ken! Şi bila de energie pulveriză dragonul într-un catraliard de fulgi de funingine. Şi toţi apostolii se minunară şi-l întrebară: Iisus, cum de ai Nivelul de Putere mai mare de 9000? Şi el s-a întors către ei şi le-a răspuns: Pentru că sunt Super Saiyan” Goku 55:44 

Cum se sărbătoreşte: Întâi se acoperă toate oglinzile. Apoi, cu kitul special de dragonete, îţi vopseşti sprâncenele în una dintre cele 7 culori ale curcubeului. Când te prinzi ce culoare au sprâncenele tale, trebuie să te înhăitezi cu alţii de aceeaşi culoare şi să îi baţi pe ăia de culori diferite. Copiii cuminţi care îşi formatează hardurile în noaptea de dragonete, sunt vizitaţi de Sailor Moon care le umple hardul cu cele mai bolnave hentaiuri cunoscute de om.

De mic ai observat că nu te bagă lumea în seamă. Că atunci când vorbești, lumea se face că nu te aude. E probabil din cauză că ești urât ca partea întunecată a pulii. Sau îți pute gura. Sau ambele. Sau vorbești prea încet. Sau, cel mai probabil, chiar nu ai nimic interesant de zis. Cu toate acestea, ești om. Simți nevoia de a interacționa cu alți oameni. Să te simți ascultat, ca și cum ai conta. Ei bine, din fericire pentru voi, există mai multe metode de a simula o viață socială direct pe net, fără să fie necesar să îți scoți mecla de ratat la lumina soarelui.

Twitter: Twitterul e un loc în care trântești un fel de semeseuri fără destinatar. Le pui acolo, în disperare, sperînd că există cineva, undeva căruia îi pasă de ce îți trece ție scurt și des prin cap.  „am găsit pe net un video cu un câine care îşi suge singur pula!” „ma duc sa ma plimb în parc!”. Cine dă un rahat zburător pe aşa ceva? E la fel de socializare cum e să răcneşti într-un bar de unul singur şi să ai impresia că te conversezi cu toată lumea. Dacă îţi răspunde cineva nu e din cauză că îl interesează ce ai de zis. Speră că dacă te bagă în seamă puţin îl bagi şi tu pe el în seamă. Twitter, locul unde s-au adunat toţi neinteresanţii să-şi facă labă reciproc.

Experienţa personală: Am fost deschis. Am încercat să-l înţeleg. Am intrat la vreo 7-10 de-ăştia cu mii de followeri să văd ce scriu. Absolut nimic interesant. Nimic ce m-ar face să mă uit a doua oară. Am zis că fac eu unul, la mişto despre cum mă cac. Chit că vreo 100 de oameni aflau în timp real când terminam eu de căcat, pur şi simplu nu era destul de hazliu pentru mine ca să continui. Am zis să-l schimb. Poate dacă îl fac hazliu pentru toată lumea, nu numai pentru mine, ar fi mai satisfăcător. Până la urmă mi-am dat seama că nu sunt atât de lipsit de atenţie din partea celorlalţi membri ai speciei mele încât să necesit o doză superficială de băgare în seamă cu străini ca să mă simt om. Aşa că l-am abandonat. Să se păcălească histrionii asociali că răcnitul în eter la străini se pune ca interacţiune umană. N-am nevoie.

Hi5: HI5 e un fel de matrimoniale la care nu te fuţi. Dacă eşti destul de nesigur pe valoarea ta ca persoană, tragi acolo un cont, cu multe poze, scrii formaţiile preferate şi filozofia de viaţă în 3 fraze, şi aştepţi să intre nişte străini, să îţi spună lucruri frumoase, ca să te simţi validat ca om. Evident că o să spună lucruri frumoase, că sunt la fel de goi pe dinăuntru ca şi tine şi aşteaptă să îi lingi şi tu în cur la rîndul tău. „vai ce scumpi eşti în poza asta, te poop dulce!”. Sictir. Părerea unor străini despre tine e irelevantă. Dacă o ceri eşti o gaură de cur. Şi dacă ai Hi5, eşti o gaură de cur. A, mai sunt şi cocleţii care agaţă pe HI5. Pateu.

Experienţă personală: Acu vreo 5 ani primesc mail cu hi5. Eram cam nub pe atunci, habar n-aveam că e spam. Intru să văd ce pula mea e. Încep să fac cont, îmi dau seama că e un fel de insectar de umflat guşa cu păreri pozitive pentru pizde proaste, nefutute şi nesigure pe aspectul lor aşa că am făcut un pas calm în spate şi am dat delete.

Facebook: Facebook e Hi5 pentru dichisiţi. Numai ţăranii mai folosesc Hi5. Lumea bună s-a spart pe Facebook, că e mai la modă. E pă val, frate. Are şi cuvântul Book în titlu, deci e cult. Îi găseşti acolo pe toţi, de la Bote la Oana Roman. Are şi un fel de twitter incorporat, şi tot ce vrea muşchiu tău. Diferenţa între el şi Hi5 e cam aia dintre Fratelli şi un club din regie. Aceiaşi ţărani dar cu mai multe aere într-o parte.

Experienţă personală: Prefer să mă împuşc în genunchi.

Blog: Dar vaai, dar am atât de multe idei bune şi nu mă ascultă nimeni pentu că îs naşpa. Trebuie să existe un loc în care să îmi pun ideile, fără să-mi vadă lumea mecla de guşter şi să aştept să mă bage lumea în seamă. Poate îmi fac şi e-prieteni! Pe dracu. Toţi lătrăii încep să se ia în serios după ce sar de 5 comentarii la articol şi să se creadă formatori de opinie. Şi-au găsit nişa în care să se creadă băgaţi în seamă. Sunt cam 200 de blogări cu cam 200 de unici pe zi. Dacă le zici că ei sunt acolo un cerc strâmt şi se citesc doar unu pe altul, iar din exterior nu îi vede nimeni cum se joacă cu pula-n ţărână, se supără. 200 de formatori de opinie, fiecare pentru 199 de oameni. Nu înţeleg totuşi publicitarii cum de-i plătesc. E aceeaşi reclamă la chiloţi pe blogul tuturor. Nu intră nimeni nou să o vadă, tot ei între ei. Nu mai simplu o puneţi numai la unu ? Evident mai e şi fenomenul Zoso. Care funcţionează cam aşa: Gigi vorbeşte despre Zoso, îl aude Ion, care vorbeşte şi el despre Zoso, Vasile îl aude pe Ion şi Gigi, ăla iniţial îl aude pe Vasile şi începe iar să vorbească despre Zoso. Teoretic Zoso ăsta nu face nimic dar practic a reuşit să facă un telefonul fără fir în cerc. Toată lumea vorbeşte despre el DIN CAUZĂ că toată lumea vorbeşte despre el! Atât. Şi etern. Felicitari. Habar n-am cum ţi-a ieşit, dar e fain.

Experienţă personală: Mă distrez, se mai distrează şi alţii cu mine, se mai oftică unii, mă distrez mai tare. Atât. Dacă vine ziua când o să mă iau în serios şi o să o fac pe formatorul de opinii vă rog să-mi daţi un şut în cap. Şi nu. Nu mi-am făcut blog ca să-mi fac e-prieteni. Am destui reali. Mă doare în continuare în pulă le voi.

Mă uitam azi la teve, la papa Darth Benedict, ăla de seamănă cu împăratu’ din Star Wars leit cap tăiat cu lightsaberu’ şi era în aşa hal de fericit că făcea acolo slujba de înviere, încât mi-am dat seama că e cel mai mişto lucru de pe lume să fii papă

da’ nu acuma. la bătrâneţe. când dai în mintea copiilor.

Mă uitam la el, cu ochii copilului intern şi mi-am dat seama că moşu’ e căcat pe el de senil. De-aia e bucuros. A dat complet în mintea plozilor şi ce poate să fie mai fain decât să fii papă pentru un copil? Ai costumul ăla mişto auriu. Baston auriu. COIF! Stai pe tron! Faci semne cu mâna la lume şi se bucură! Cântă lumea pentru tine! E super! Te plimbi pe acolo şi te bucuri de toată aberaţia.

Şi dovada supremă a fost că a văzut un copil şi s-a dus repede zâmbind la el să-l atingă. Nu bă, nu vroia să-l binecuvânteze. Vroia un partener de joacă! Să arunce cu cădelniţa de la unu la altu.

Oricum toată idioţenia nu poate fi luată în serios. Mă întreb dacă cardinalii şi ce pula-n cur mai sunt ei pe acolo, ăia care n-au ramolit încă, chiar se gândesc serios: “O da! Prietenului nostru imaginar atotputernic îi plac costumaşele noastre ciudate şi colorate! Există un omniscient omniprezent acolo, infinit mai atotcuprinzător în gândire decât noi, care se bucură la bâlci penal în aşa hal de o să trimită îngerii să ne feleze!”

Hai să fim serioşi. Dar nu vreau să discut despre religie la modul ăsta. E de ajuns. Hai să disecăm obiceiurile de căcat de la noi, fără a dezbate dacă au sau nu un sens. Să le privim pragmatic. Irelevant dacă amicu’ de pe norul pufos există sau nu.

Azi ardeam matinal o ciorbă de burtă la cantină, pe la 3 aşa, cum şade bine mahmuritorului de rând fix lângă o biserică. Ce de câcat e obiceiul ăsta nou de a scoate boxele pe geam la biserică să audă trecătorul nevinovat de rând liturghia! Coae. Vrei nu vrei, tre să îl auzi pe MC Paftenie cum o arde miorlăit cu preasfânta. Păi bă bărbosule, pe mine m-ai întrebat dacă vreau sau nu să fiu miluit? Poate mie mila mi se pare demnă de milă!

N-ar suna mai bine “preasfântă născătoare de d-zeu, respectează-ne pe noi, ca de la o fiinţă elevată la alta” ?

Şi dacă tot dăm petrecere cu boxele pe geam, de ce la tine să fie legal şi la mine nu ? Adică io dacă scot tunu’ de bas pe geamu’ de la baie, să fac un karaoke când mă cac, vin alde cap-de cretă, bascaţii, să mă amendeze! Păi cum mama lu’ Rumburak vine asta?

Ok, hai, facem excepţie pentru voi, da’ puteţi să cântaţi mai puţin prost? Ceva ritm, instrumentaţie, un synth acolo! Nu vă cer coregrafie gen Blaxy Girls, da măcar un ritm simplu acolo de denebe, un îîîîî tsssss îîîîîî tsssss. Şi vocea, vocea e de căcat rău. M-am prins de mesaj, e ok. Iisus e tha rizzle fo’ tha sizzle, da’ mai cu viaţă că mi se ofileşte ciorba de burtă de la behăiciunea aia! Dacă tot te-ai hotărât să fii tu Microphone Commander acolo, cu staţie şi chestii, bagă talent.

Să audă şi urechea mea stilată cum zici de Maricica un  “her humps, her humps, her virgin lady lumps” acolo.

Şi după ceva show de lumini, Fum ai de la cadelniţa aia care oricum nu are nici un scop clar şi precis, doar că arată fain. Doar că e puţin cam rămasă în urmă. Investiţi şi voi într-o maşină serioasă de fum. Poate şi una de aruncă cu confetti.

Şi vinu’ nu e pe gustu’ meu. Da deloc. Ştiu că e sângele lu’ fi-su lu’ tac-su, da’ o variantă pentru băutorii de bere, gen urina lu’ iisus, gen, nu e?

Şi nu merge post cu pauze? Adică io azi de la 3 când am mâncat ciorbă de burtă şi o friptană, am ţinut post negru chiar până la micii de la 8 seara. Nu se pun 5 ore de post? Şi ălea 11 când dorm ?

Şi băgaţi şi voi scaune, să nu se mai bese babele când fac mătănii ca explodăm dracu’ de la lumânările ălea. Catolicii deja au bănci. Noi suntem mai proşti?

Şi nu vreau să pup icoane ca fac herpes. Nu pot doar să duc arătătoru şi inelaru’ la pept şi să mă bat peste corazon de două ori în semn de respect ?

Şi ţineţi-vă mai sănătos de reguli. Femeia la ciclu n-are voie în biserică. La pariu că de paşte o să vină şi de-ăstea de vor să vopsească şi pula roşie, nu numa ouăle? Băgaţi un control la chiloţi şi care e prinsă, scoasă în curte şi bătută cu pietre.

Sau cu cruci. Bătută cu cruci de lemn smulse din cimitir. Ridicate deasupra capului şi dat cu sete până nu se mai ridică.

Sau cu cădelniţele ălea. Să vină un călugăr mai shaonlin aşa, mai yu-gi-oh, să rotească două deasupra capului ca pe buzdugane şi să o lovească nunceagheşte peste figură până o dă borşu din locuri mai sfinte.

Şi dacă se tot îmbulzeşte lumea la sărbători. Ieşi mă MC Paftenie în prag şi răcneşte un “ARE YOU READY TO ROCK!? Fo jesus!” Să se lase cu moshala. Oricum se lasă cu moshală, că se calcă babele pe figură pentru o lingură de aghiazmă cum nu vezi nici la concert la Six Feet Under, da’  să fie organizat!

Dumnezeu are cele mai multe groupies.

Dacă stai să analizezi la rece, nu e mare filozofie la sex. Toată treaba e pula-n pizdă; sau pula-n substitut de pizdă; sau substitut de pulă-n pizdăac sau, cel mai ciudat, substitut de pulă în substitut de pizdă. Variaţii pe aceeaşi temă care deşi la prima vedere par finite, nu sunt, drept dovadă faptul că, cu toate că nu s-a mai găsit nici o gaură nouă în ultimii 5000 de ani, în fiecare an mai apare câte un expert nou, care ne explică cum vine cu stimularea prostatei prin vagin şi alte agerimi.

Aţi observat că bărbaţii şi femeile au moduri diferite de a măsura anumite chestii legate de sex?

1. Partenerii:
Dacă întrebi un tip câte gagici a futut în viaţa lui cam aşa gândeşte:

Geta se pune, că i-am băgat un deget în pizdă, şi e tot penetrare.
Mariana de două ori, că ne-am despărţit şi ne-am împăcat dupa 3 luni şi se vopsise în cap şi se tunsese altfel deci tehnic era altă femeie.
Mirela, vecina se pune, chit că aveam 6 ani şi ne-am jucat de-a doctoru’ în boscheţi.
Lori.. o Lori, am făcut cybersex pe mirc. Ea îmi spunea că e udă şi io făceam labă. S-ar putea să fi fost un bărbat, da’ plm, se pune.
Olga.. of Olga, la cele 120 de kile ale tale e clar că faci cât două femei.
12!

La femei e exact invers în minte:
Andei nu se pune că a băgat numa capu’
Lu’ Vasile i-am făcut numa labă.
Cu Gigi eram beată, el zice că m-a futut da nu ţin minte deci tehnic nu s-a întâmplat pentru mine.
Cu Cristi nici n-aveam buletin, ce dracu’ nu se pune!
Mihai a terminat in 4 minute, pula mea, şi ăla e sex…
Luca mi-a tras-o doar în cur.
3!

2. Pula
Femeile iarăşi, nu ştiu să măsoare o pulă. În primul rând toate au fost păcălite în aşa hal de mult că aia de 14 are 18, încât chiar au impresia că 14 e 18. Şi motivul e simplu. Nu multe femei s-au dus să se convingă cu rigla în mână că 18 ăla chiar e 18. Primul i-a zis că e 18, al doilea că e tot de 18 şi era aceeaşi mărime, la al treilea deja are ochiul format. Se uită la ea şi spune “bă, e 18 nu?” la care el răspunde “exact asta vroiam şi eu să sugerez!”, că doar n-o să spună că e mai mică decât crede aia că e. Dacă au convins-o alţii înainte că aia e 18, bea în cinstea lor şi râde pe sub mustaţă. Şi aşa trăieşte săraca cu o concepţie greşită despre centimetraj toată viaţa.

Dacă, totuşi, se ajunge la faza cu măsurătoarea, oricum femeia nu ştie să o măsoare decent, din partea laterala a bazei, să înfigă capătul riglei în carne sănătos, să mai scoată 0.4 milimetri, şi să mai adauge la sfârşit 0.4 mm că nu e gradată de la început aia şi să aibă grijă să măsoare până-n creştetu’ pulii. Şi mereu îi dă cu un centimetru mai puţin. Şi când îi explici frumos că e 18, nu e 17, ea spune calmă:

Ce mi-e 17, ce mi-e 18? Un centimetru acolo!

Femeie. Îţi spun eu ce înseamnă un centimetru acolo. Totul. TOTUL! E ca şi cum te-ai uita la o mână şi ai spune “Ce mi-s 4 degete, ce mi-s 5?” Ce mă, io-s de la Yakuza?

Şi atâta timp cât voi vă cântăriţi nemâncate, după ce v-aţi epilat, pişat şi scobit în nas ca să scoateţi două kile în minus, avem şi noi dreptu’ să tragem de pulă până mai iese un centimetru în plus. Noi ne facem că nu ne prindem cum vă cântăriţi voi şi vă credem pe cuvânt şi voi ne credeţi că o avem cât zicem noi că o avem. Merge?

3. Calitatea sexului.
La femei calitatea se măsoară complex: Durată, intensitate, variatiuni, scheme, orgasme, pasiune, preludiu, atmosferă, romantism şi multe alte chestii. E ceva greu de cuantificat. Poezie

La bărbaţi e mult mai simplu. Trebuie să sune bine a doua zi când se laudă la prieteni. Aşa că contează doar 3 chestii.
a) Durata. E irelevant că o femeie poate să se simtă bine şi-n 10 minute. Nu ai cum să rişti să spună la cineva că te-a ţinut 10 minute, oricât de mişto au fost ălea zece! Minim 40 de minute ca să fii centaur. Nu contează că ai băut 5 beri înainte ca să nu simţi nimic, te-ai gândit numa’ la bunica şi căţeluşi morţi şi ai dat din cur o dată la 5 secunde. Per total a fost un sex de căcat, dar pe ceas eşti învingător. Poţi să zâmbeşti mulţumit la ea, chit că s-a prins de trucurile tale penibile şi au fost cele mai plictisitoare 40j de minute din viaţa ei. Te-a ţinut 40j de minute! Eşti epic!  
b) Cât mai multe găuri. Trebuie să zici “i-am dat-o peste tot” a doua zi la prieteni. Nu contează că ţi-a băgat dinţii în ea şi că ai dat de comoara maro când ai intrat în peştera piraţilor. Le-ai bifat.
c) Cât mai multe numere. Aici e irelevant câte ai dat în realitate, oricum spui 3+ dacă te întreabă cineva. Sau dacă nu te întreabă. Dacă doar se aşează lângă tine în metrou.

Salut, dragi prieteni! Probabil mulţi dintre voi v-aţi întrebat cine este mai exact acest Radu care scrie aici. Ei bine, a venit momentul să îmi împărtăşesc identitatea secretă cu voi, mai ales că mi-am anunţat candidatura la preşedinţie ieri. Decizia de a candida, sincer, a venit de aici. De la poll-ul pe care l-am pus acu’ ceva timp cu candidatul. Sprijinul vostru m-a convins că trebuie să o fac! Vă mulţumesc că existaţi şi sunteţi alături de mine! Eu sunt Radu Duda, Prinţ de Hohenzollern-Veringen, sau The Dude pentru amici. Dudemeister la beţie. Dar voi sunteţi prietenii mei, de fapt acest blog a fost unul de împrietenire cu publicul votant. Am vrut să arăt lumii faţa lui The Dude, omul, nu The Dude, Alteţa. Puteţi verifica şi blogul meu oficial, de persoană publică aici.

Dar, dacă tot v-am spus cine sunt şi ce vreau, haideţi să vă spun şi de ce să mă votaţi, într-un interviu scurt eu cu mine, pentru că sunt actor şi pot să o fac şi pe reporterul.

Eu reporterul: Dudemeister, ce pregătire ai să ajungi preşedinte?
Radu “The Dude” Duda: Păi simplu, dragă reporter. Un om ca Băsescu, spre exemplu, nu poate să joace decât un singur rol. Cel de politician. Nu are pregătirea necesară să fie altceva decât un politican. Maxim şi marinar. Eu, spre exemplu, ca actor de meserie, pot fi orice, chiar şi un politician! Am capacitatea de a interpreta acest rol în numele poporului, cu demnitate şi profesionalism. Dacă mă lasă să trag duble la conferinţe.

Eu: Dar mai există cazuri de actori care au ajuns preşedinţi?
The Dude: Evident! Jack Nixon ăla, de a jucat în “Shining”, a fost preşedinte al americii, chiar unul dintre cei mai buni! Şi el era actor!

Eu: Ţi se spune Alteţă Regală. Eşti de descendenţă regală?
The Dude: Dragule, hai să-ţi spun eu cum faci să ajungi de descendenţă regală, chiar dacă nu eşti! Bangheşti o prinţesă, zâmbeşti frumos la ea până se udă, o iei de nevastă şi JAP, eşti în familia regală! Simplu, nu ? Ei bine, nu e aşa de simplu cum pare. E simplu pentru un actor plăcut estetic, aşa ca mine!

Eu: Deci Mărimea Dumneavoastră nu are deloc sânge regal ?
The Dude: Hehe, uneori am sânge regal pe membru, când fac dulce dragoste cu nevastă-mea şi e la period. Nu, glumeam. Sunt glumeţ eu. De fapt nevastă-mea e la menopauză de mult. Nici sub nas nu o mai mârlesc.

Eu: Se spune că aţi fost informator al securităţii, este adevărat?
The Dude: Este irelevant! Chiar dacă aş fi fost, şi nu zic că am fost dar nici că nu am fost, dar chiar dacă aş fi fost, ce înseamnă asta mai exact? Că ŞTIU SĂ INFORMEZ! În calitate de preşedinte, aş şti să informez poporul român perfect. Vă simţiţi informaţi ? Vă spun eu, nu vă simţiţi. Eu v-aş face să vă simţiţi informaţi!  Pentru că sunt actor.

Eu: Ce şanse credeţi că aveţi la preşedinţie?
The Dude: Depinde. Chiar depinde. Poate un cataclism natural omoară, doamne fereşte, cei minim 10 candidaţi care o să fie mai bine cotaţi decât mine şi câştig. Eu sper totuşi să iau pragul de 4% şi să intru în parlament. Sau gen. Nu prea înţeleg politica, sincer să fiu!

Atât. V-am pupat dulce, dragi prieteni, persoane şi compatrioţi. Şi nu uitaţi: Eu, Dudemeister, am nevoie de voturile voastre! Ne mai auzim pe aici!

Cu stimă, Radu “The Dude” Duda