Dansul DNB
Ştiţi dansul denebe? E, cum nu, înseamnă ca aveţi peste 25 de ani adică nu existaţi pentru că demografica de lăbari care o ard pe aici se opreşte la 22 de ani şi 99 IQ. Deci e cam aşa. Sări pe un picior, îl tragi în spate, sări pe ălălalt şi tot aşa în timp ce dai din mîini gen funky chicken sau le scuturi de parcă ai paianjeni pe ele în timp ce desfăşori un rictus tîmp, de cioban lovit cu bîta-n tîmplă care totuşi e complet de acord cu asta în contextul cultural în care se află. Şi toţi slăbănogii cocoşaţi, cu ceva tichiuţă hazlie/freză asimetrică/dreaduri culeanu îl fac. Ştiu, şi io-s slăbănog cocoşat da evit genul ăsta de manifestări corporale. Pe muzica aia, pe hausul ăla penibil repetitiv şi în melodie şi în ele ca salbă de compuneri. Pisica aia prinsă în aspirator. Ştiu că denebiştii acuma o să se simtă ofensaţi că muzica lor nu e hause coae. Coae, e hause. Să mor io. Mna, şi să zicem, nu e problema mai exact că e penibil. Da’ o fac toţi la fel. Aveam o chestie de-asta şi pă vremea mea. N-aveţi cum să ştiţi că iar nu intraţi în demografica de oameni care se duceau minim în tabere în 93. Aşa, şi era o mizerie de-asta, cam la fel da cu mîinile. Se chema macarena. Le întindeai, le flexai, le puneai după ceafă apoi pe la minutu 5 le băgai în pizdă da nu lăsa nimeni melodia pînă atunci, aşa că nu. Dar aveau o scuză. NU O FĂCEAU DECÎT PIZDELE DE 12 ANI. În pula mea, sunteţi ditamai dârlăii, nu aveţi simţul penibilului? E aproape mai de căcat dansul ăla decît muzica în sine.

Băi, da simţul ăsa al penibilului dispare mai repede decît măseaua de minte. Evoluăm peste el. Nu mai e necesar în societate. Cînd eram io clasa 1 în tabără se făcea concurs de miss. Mna, nu vă căcaţi pe voi, toţi băieţii de 8 ani arată ca fetele, mă rog poate io puţin mai mult decât alţii. Şi s-a rugat învăţătoarea de mine juma de zi să mă îmbrace în fată şi să-mi pună perucă şi să particip. Şi o juma de zi am zis nu. Şi nici eu nu aveam o justificare clară de ce nu vreau, că nu eram încă la vîrsta la care să înţeleg clar rolurile pe sex şi să mă deranjeze cînd sunt încălcate. Mă rog, era simţul penibiulului, o chestie de-asta înnăscută care în ziua aia m-a ajutat, pentru că uitându-mă cu ochiu minţii de adult de acuma mă gândesc că dacă aş fi cedat aş fi avut acum o amintire extrem de penibilă de spus la beţie pe care din fericire nu o am că am zis nu, deşi habar n-aveam de ce că eram un mucos de 8 ani. În pula mea, chiar nu rezonează nimic în voi care să vă spună că arătaţi realmente ca nişte căcaţi cu ochi cînd ţopăiţi aşa, îmbrăcaţi aşa, cu faţa aia pe voi?

Cătălin Botezatu
Bote, creatorul ăla de modă care se fute în cur pentru că e gheu. Da ştie toată lumea că o arde la nămol, că intră în peştera piraţilor să fure comoara maro, că împinge ursul la deal şi că aruncă salata-ntre fese. Deci acest notoriu gheu de care ştie toată lumea că mănâncă salam bărbos cu curul şi nu are absolut nimeni nici un dubiu că se ghesuie în pârţ se chinuie de eoane să ne convingă că e hetero. De milenii dă interviuri şi face lucruri în care subliniază clar că fute femei mult şi des. No acuma face o emisiune la antenă gen burlacul. În care el e un burlac rîvnit de femei despre care el e interesat în mod sexual. Îi înţeleg pe antenişti. Pe criza asta e greu să plăteşti un burlac pe bune, cînd poţi să-l iei pe bote care te plăteşte el daca îi faci PR hetero. Dar Botezatule, mai lasă-ne în pula mea cu piarul tău hetero. Cui dracu vrei să îi demonstrezi tu că fuţi femei? Dacă spun că sincer nu îmi pasă de câte ori de aşezi asupra cardanului ne laşi?

Nu am nimic cu gheii, sincer. Chiar îs oameni de gaşcă probabil. Dar nici cu creştinii nu am nimica. Da’ dacă vine unu să-mi vîndă conceptul mă enervează:
„coae deci am io un preten imaginar care e omniscient şi ne-a făcut ca să vadă chestii cu toate că fiind omniscient nu trebuie să apeleze la varianta experimentului pentru că ştie deja cum se termină, fiind omniscient şi poate să sară direct la concluzie!”
Ai nu, căcat. Parol?
Şi exact aşa şi Botezatu. În loc să mă lase în liniştea mea să mă bucur de plăcerile mici ale vieţii cum ar fi să trimiţi o femeie să-ţi cumpere bere, să mă inunde el cu îndoctrinare de-a lui.
„coae deci există un univers ipotetic în care eu sunt mascul hetero care fute femei hetero într-un mod hetero în pizdă. Şi universul ăsta ipotetic este exact ăsta în care trăim noi!”
Hai, coae, zău? Ce poveste faină ai tu! Mai ştii de-astea?

Tipul care mi-o gustă la campionatul mondial
E o chestie mai enervantă la cupă decît vuvuzelele ălea în care suflă maimuţele proaste. Şi cînd zic maimuţe proaste mă refer la orice culoare a pielii. Nu mă interesează că e neamţ sau african. Trebuie să fii o maimuţă proastă să sufli într-un căcat în loc să te uiţi la meciul la care ai dat bani buni să intri. E mai enervantă şi decît idioţenia aia a TVR care în loc să dea displayul cu bare negre sus şi jos, să dea ăia cu wide zoom, au distorsionat imaginea ca la televizorul meu să fie toţi fotbaliştii uscaţi. Şi e şi prea vechi să pot să schimb asta. Deci mai rău de atît. E un Don Chixote care apare în pauză să îmi explice mie cum să miros dacă s-a spălat pe coaie ăla de a îmbuteliat vinul direct din paharul de vin. Cu mustăcioara şi cioculeţul lui de escavator de limbrici. Coae, cui îi pasă. E lolbal, bem bere. E ca şi cum ai pune reclamă la cremă de cur într-un magazin de cremă de mâini. „Dacă v-a plăcut să vă ungeţi pe mâini s-ar putea să iubiţi să vă ungeţi în cur.” E un sistem autosuficient şi imuabil. Bere fotbal. Fotbal bere. De ce vin? Şi de ce să ştim noi a ce miroase vinul. Îl bem, nu facem dragoste cu el. Contează? Dichisitule.

sa scriu. dar stiu ca si voua va e lene sa va uitati pe arhiva, si sunt chestii faine pe acolo. spre exemplu, pulifriciul :

Vezi mai multe video din Divertisment

E un fapt social acceptat că 7/4 dintre oameni nu înţeleg fracţiile şi că încă pe atît sunt complet idioţi. Mai idioţi decât tatăl lui William Brânză la eliberarea certificatului de naştere a lu fie-său. Există mai multe tipuri de idioţi însă. Există prostul cuminte, care nu se consideră chiar prost, dar simte aşa în străfundul lui că nu e capabil de o părere pertinentă aşa că de obicei tace din gură. Este varianta cea mai benignă şi acceptabilă de prost. Apoi vine prostul vehement, care e prost de behăie dar simte că părerea lui trebuie auzită de toată lumea şi prostul citit, cel mai periculos animal din lume, despre care o să vorbim cu altă ocazie. Ăia sunt mai complecşi. Prostul vehement însă e un animal simplu. Enervant dar simplu. Te-ai certat cu unul, te-ai certat cu toţi. Au aceleaşi contraargumente care sfidează logica de clasa a 9a.

Frustrarea

Ai impresia că poşetele sunt inutile? Eşti un frustrat! Ţi se pare că Ada Milea e un băiat urât care cântă poponării pentru hipioate cu păr la pizdă? Eşti un frustrat! Dacă ceva nu e în concordanţă cu ordinea raţională a lumii în care prostul vehement crede cu tărie, e din cauză că tu, ăla care îi spui că nu are dreptate şi că o proastă mamă în nefast moment l-a fătat pe cur, eşti un frustrat.

Cretinii iubesc cuvântul frustrat, deşi majoritatea habar n-au ce înseamnă. Au mirosit ei psihologie de la Bebe Sexologu’ când aşteptau să înceapă „Lacrimi de Iubire” pe Acasă şi gata, au înţeles mecanismul. Nu, proştilor. Frustrarea nu e aşa cum credeţi voi. Frustrarea este un lucru bun. Este baza pe care se creează cam orice mecanism motivaţional. E componenta emoţională fără de care am putea sta în propriul căcat liniştiţi. Stai şi te joci la farmville ca un gheu prost. Ai un examen. Ştii asta, şi te simţi prost că ai o datorie pe care nu vrei să ţi-o îndeplineşti. Asta e o frustrare care se adună ca o tensiune internă până îţi ridici hoitul şi te duci să-ţi faci treaba. Tot căcatul ăsta de lume este construit pe frustrări. Mereu cînd cineva zice „dă-te-n rasa mă-tii de prost, o faci greşit. Ia, plimbă carcasa că fac io cum trebuie”, aia e o frustrare. Majoritatea căcaturilor făcute corect din orgoliu, din simţul dreptăţii, de nervi, de orice cu componentă emoţională vin din frustrări. Dacă nu erau ele încă mai pictam pereţii peşterii cu căcat. Dar ce vrea cu adevărat imbecilul să zică prin „eşti un frustrat” este „eşti un nefutut” că în mintea lui simplă şi netedă a auzit din filmele cu proşti de o chestie care se cheamă frustrare sexuală şi îşi imaginează că aia e frustrarea, cînd stai acasă şi plângi că Maricica nu-ţi dă pizdă.

Şi ce legătură are asta cu toată argumentarea, mă întrebaţi? Păi simplu. Omul prost e mulţumit cu satisfacerea nevoilor primare. El nu înţelege cum ai putea fi deranjat de ceva dacă ai maţul plin, capul odihnit şi coaiele stoarse. Mai exact, singurul motiv pentru care orice pe lumea asta ar putea să te deranjeze este faptul că eşti nefutut. Cum, coaie, să ai vreo neplăcere în lume dacă te fuţi? Ce, ai nevoie de mai mult în viaţă? E aberant să fii futut şi să scrii că Dan Puric e un căcat de om! Ăsta e raţionamentul omului care respiră pe gură. Dacă ai futut nu ai probleme şi toate problemele se rezolvă futând.

Alba neagra

Ţi se pare că Manowar sunt o formaţie de homalăi traşi de fiare care cîntă şlagăre despre cum vor ei să sugă pula la unicorni fără pic de vlagă, coi sau rockereală? Du-te şi ascultă Guţă! Ţi se pare că Andreea Bănică are meclan de bărbatocal şi n-ai fute-o nici cu o pulă de căpătat? Ce-ai bă, eşti gheu?. Pentru dobitocul sinistru universul este alb negru. Nu există nuanţe de gri, nu există nimic intermediar. Dacă nu îţi place X, atunci automat tot ce se află tangenţial în acelaşi univers cu X ţi se pare de căcat şi e evident că opusul lui X te pasionează adînc. Aşa că în mintea lui îngustă se formează conexiunea. Nu îţi plac sferele, ai? Futu-te-n inimă de cubist! Nu coae, tot ce încerc să zic e că sferele sunt de căcat, mama ta e o curvă proastă şi cuburile momentan nu au nici o legătură cu discuţia.

Şi ajunge deocamdată.

Data: 15 Iunie
Mood: Trist
Melodia: Michael Bouble – Haven’t met you yet

Dragă jurnalule,

M-am cam ingrasat în ultimul timp. Tot n-am observat că eram imbrăcat astă iarna ca ajunsesem la 78 de kile, ceea ce e cam multut la 1.64 de cm cum am eu, si m-am gandit in martie sa ma pun la un regim. Asa ca, cum am tot vazut la televizor ca imi spune sa evit consumul de sare, zahar si grasimi, m-am gandit sa mananc numai shaorme de la shaormaria din colt. Sunt de pui, deci nu au grasime, si nu pun nici sare nici zahar. Si nu stiu cum se face ca, cu toate ca beau doar apa plata cu lamaie si mananc doar 4 shaorme dietetice pe zi cu maioneza multa, am ajuns la 104 kilograme luna asta. Si doar nu fac nici un efort. Stau pe scaun si ma concentrez sa diger mai bine.

Si a fost oribil, mai ales acuma in iunie. Ca e o caldura infernala, desi taicamiu mi-a zis ca mananc cacat ca habar n-am io cum e adevarat caldura infernala din infern si ca el o suporta si nu se plange la nimeni, ca e mascul, nu prost ca mine si ca maicamea. Mna, si cu colaceii mei e cam greu sa suport caldura, mai ales ca transpir mult si mi se freaca pielea de sub pectorali, care atarna asa putin spre burta si cand merg se haraie de torace si am facut un fel de urticarie asa, ca e pielea rosie si ma mananca dar ma ustura cand ma scarpin. Si e atat de penibil sa ma opresc pe strada si sa ridic cate unul si sa suflu sub el. Ma rog, a mai trecut cu alifie chinezeasca, dar nu conteaza.

Ce voiam sa va zic e de un eveniment de saptamana trecuta cand m-am dus la mare, sa ma mai racoresc si nu mi-a trecut prin cap sa imi iau alt slip ca am mai crescut de anul trecut, mai ales ca asta cu buline roz pe care il aveam imi placea foarte mult si nu stiu, parca ma facea mai impacat cu petele rosii care imi iesisera pe spate. Si fix cum m-am ridicat eu sa ma duc spre mare, dupa 2 ore de stat pe burta, probabil se intarisera de la radiatiile solare, banuiesc ca nu stiu, se pierduse din elasticitatea materialului plastic de la incalzire si au devenit casanti, ca am simtit asa, cum au crapat si am dat sa o zbughesc catre apa si atunci au crapat si mai tare si m-am impiedicat de galetusa unui copil si am simtit ca au zburat de tot, si m-am aruncat in apa si am fugit pana unde era apa pana la gat.

Am avut noroc, zic eu, ca nu m-a vazut nimeni ca nu aveam chiloti, ca de cand am mai pus greutate imi atarna asa, burta peste partile intime creind un fel de umbra si se observa greu daca am sau nu chiloti. Si am avut si noroc ca era apa murdara, cam rece totusi, ca am putut sa stau in apa si chiar n-aveai cum sa-ti dai seama ca nu am chiloti, si nu putea sa rada nimeni de mine. Am fost si inteligent, ca am avut grija sa imi pun telefonul si portofelul in pantofi cand am plecat spre apa, ca sa nu le fure nimeni, pentru ca nimeni nu s-ar gandi ca cineva isi ascunde telefonul si portofelul in pantofi. Ma rog, nu le-am mai gasit dupa, ca probabil le-a acoperit nisipul, dar sigur mai sunt pe acolo.

De aici a fost mai greu. La inceput au tot venit copii sa ma stropeasca si am impresia ca si sa faca pipi. Cred ca adultii de pe plaja ma desemnasera un fel de geamandura pentru ca am vazut un copil care se tinea de slipi ca si cum ar vrea sa se pipi si maica-sa a aratat spre mine si ala a venit si a inotat putin in jurul meu si a iesit vesel. Si dup-aia au inceput sa vina din ce in ce mai multi copii sa faca la fel.

Si mai greu a fost dupa ora 6, cand deja aveam 5 ore de cand stateam in apa si mi se facuse extrem de sete. Dar eram decis sa nu ies pana nu se goleste plaja. Apa de mare nu puteam sa beau ca am auzit ca contine sare si sigur si urina de copii si mai tare ti se face sete. Asa ca m-am gandit oare ce ar face tipul ala de la Extreme Survivor de pe Discovery si am prins o meduza si am stors-o de seva fix in gura. Dupa care mi-a amortit toata mandibula si mi-am simtit limba ca un ciorap.

Pe la zece noaptea, era deja intuneric. Eu, degerat, m-am incumetat sa ies din apa si sa fug spre hotel dar cred ca am lesinat de la hipotermie. M-au trezit niste domni a doua zi, ca eram dezbracat si dormeam pe plaja si niste copii se uitau la mine si plangeau. Nu am putut sa le explic ce caut acolo pentru ca aveam inca limba umflata de la seva de meduza asa ca domnii m-au vazut dezbracat si cum ma uitam la copiii plangand cu limba pe afara si probabil au crezut ca-s un pervers si au inceput a ma lovi cu sutul peste testicole.

Ma rog, au intervenit niste politisti si o saptamana mai tarziu am ajuns acasa. Nu stiu daca de la suturi, de la zeama aia de meduza, de la statul in apa rece 11 ore sau o hernie facuta cand m-am impiedicat de galetusa aia  de nisip, dar mi s-au umflat testiculele oribil. Nu pot sa stau jos, spre exemplu acum scriu din picioare. De dormit, mi-am facut un fel de hamuri in care ma sprijin ca sa pot dormi vertical, cracanat. Si mi-am pus si un fel de capastru din care sa mananc shaorme. Imi trec ele. Sunt optimist.

Azi mi-e lene să scriu ceva nou. Aşa că mă gîndesc să vă încînte din nou tanti Luminiţa, karaokista menopauzală care a gîdilat urechile atîtor generaţii de piticişti de pe aici cu şambala, la festivalul mamaia pilită. Pentru cei mai noi dintre voi, ea era un fel de Adina a anului 2008. Alt personaj care, împreună cu Pulifriciul o să rămână în istorie. Cel puţin în capul meu.

Aşa că, conform dictonului “nici un an fără tanti Luminţa, femeia senibilă”, vă prezint episodul 2010. “quand les rodes”

Vezi mai multe video din Incredibil

nu ştiu ce înseamnă că habar n-am franceză, dar observaţi privirea tristă, nostalgia unei tinereţi duse pe pulă. Cum ziceam nu ştiu franceză dar înclin capul în faţa acestei speranţe nedescoperite a muzicii, zicând un sincer, avec!