Eşti faimos, eşti berbant şi mascul în putere. Toată lumea te pupă în cur şi în pulă, admirînd vîna ta şi modul absolut unic cum te joci cu cuvintele. Cum eşti deasupra tuturor şi când deschizi gura, din ea iese doar adevărul şi eşti un exemplu pentru omul de rând. Toate gagicile te vor. I se pune pata pe tine uneia deştepte, glumeţe şi puţin nebună. Accepţi că e puţin nebună şi că poţi trăi cu asta pentru că are multe alte calităţi. Aşa că te însori cu ea.

Anii trec. Cheleşti puţin, îţi apare un început de burtă, parcă dispare puţin din vehemenţa tinereţii. Nu îmbătrâneşti urât în schimb. Îmbătrâneşti nobil, păstrând sclipirea aia inteligentă din ochi şi discursul acid, deşi ţi-e dor de energia de pe vremuri. În schimb ea se face o vită leneşă şi grasă. Stă în casă, crapă seminţe şi îţi reproşează chestii. Uneori se îmbată până se pune în cap, urlând în franceză că te părăseşte. A doua zi îi trece. Tu o accepţi aşa cum e pentru că eşti destul de bărbat încât să te ţii de un cuvânt dat.

Şi la un moment dat te părăseşte. Teatral, să audă vecinii. Îşi face bagajele şi pleacă urlând că o băteai şi o puneai să facă curăţenie. Tu taci şi te simţi penibil. Ştii că orice ai zice ai fi şi mai penibil. Nu la fel de penibil ca ea, dar penibil prin asociere. Taci şi înghiţi. Şi îţi vezi de viaţa ta. E mai greu la început, dar te descurci. Asta e, trebuie să te descurci. După un timp îţi dai seama că treaba merge la fel de bine şi fără ea, ba chiar e mai linişte. Eşti aproape mulţumit. Nu te mai culci cu dureri de cap, nu mai dai banii pe flori ca să îmbunezi scorpia. Toate-s bune şi frumoase.

Dar ea, oriunde te vede face ca trenul. Urlă, scuipă, se dezbracă în văzul lumii răcnind că ai luat-o tânără , virgină şi frumoasă. Că ai ţinut-o în casă şi ai hrănit-o cu panişpan până s-a îngrăşat. Că o trăgeai de mânecă şi o duceai acasă când se îmbăta şi voia să se facă de ruşine. Că din cauza ta şi a abuzului tău a ajuns din domnişoară fină o vacă sinistră. Şi te simţi prost şi penibil, dar n-ai ce zice. Că orice ai zice, ar răcni şi mai tare. Ar fi circul şi mai monstruos. Până la urmă te simţi şi tu vinovat. Că s-a transformat din gagică în vacă sinistră sub ochii tăi şi te-ai făcut că nu vezi.

Şi ajungi acasă şi te miri. Chiar nu înţelegi cum tu poţi să-ţi vezi de treaba ta, să-ţi refaci viaţa iar fosta nevastă nebună şi obsedată numai despre tine vorbeşte. Ea a plecat şi tot ea a rămas blocată pe relaţie.

Şi apoi îţi dai seama. Face aşa pentru că nu o bagă nimeni în seamă. Pentru că a încercat să devină o personă unică şi independentă de tine dar nu a reuşit, pentru că e o vacă sinistră. Singurul moment în care se uită cineva la ea e atunci când vorbeşte despre tine. Când urlă că ai pula mică şi că-ţi pute gura. Că ţii poze porno cu copii pe calculator şi nu-ţi plăteşti întreţinerea. Pentru că în afară de fosta nevastă a lu’ ăla isteţ şi faimos nu mai e nimic. Partea aia a vieţii a fost apogeul existenţei ei, de unde a picat din proprie alegere şi acum chiar nu o mai bagă nimeni în seamă, oricât ar încerca.

Pentru că poate fi doar două lucruri: un nimeni sau fosta nevastă nebună şi obsedată a lu’ ăla. Şi preferă să se tăvălească în căcat cu spume la gură, arătându-te cu degetul decât să fie uitată complet.

Şi e trist că vorbesc de presă, nu de femei.

Cu ocazia acestui supliment de stenograme, care a apărut în caţavencu de săptămâna asta s-a pierdut o stenogramă. S-a pierdut că n-a mai încăput. Aşa că o pun aici. Restul sunt în ziar

Ce veţi citi în Academia Caţavencu

Stenogramă din dosarul Mădălina Manole

Carmen Harra: Alo?
Mădălina Manole: Alo da?
C.H.: Alo, mă auzi?
M.M: Da. Cu cine vorbesc?
C.H.: Da’ eu cu cine vorbesc?
M.M: Dumneavoastră m-aţi sunat şi mă întrebaţi cu cine vorbiţi?
C.H.: Alo, se aude întrerupt, puteţi să repetaţi
(telefon închis)

C.H.: Alo, mă auziţi?
M.M: Tot dumneavoastră?
C.H.: Se aude întrerupt, mă auziţi, cine sunteţi?
M.M: Doamnă, dacă nu vă prezentaţi, vă închid.
C.H.: Alo, staţi să mă duc în sufragerie, poate se prinde mai bine.
(telefon închis)

C.H.: Alo!
M.M: Alo, da, ce vreţi?
C.H.: Cu Mădălina Manole vă rog.
M.M.:La telefon. Cine sunteţi.
C.H.: Faimoasa prezicătoare Carmen Harra. Îmi folosesc telefonul ca să contactez lumea de după, sunteţi în lumea de după?
M.M.:Da. Ce doriţi?
C.H.: Sărumîna, cu Mădălina Manole, vă rog.
M.M.:Eu sunt, v-am zis.
C.H.: Mă scuzaţi, semănaţi la voce cu Laura Stoica
M.M.:Alo?
C.H.: Alo, doamna Mădălina Manole, mă auziţi?
Doru Pârv: Elodia?
C.H.: Cine sunteţi?
D.P.: Doru Pârv. Dumneavoastră?
C.H.: Carmen Harra.
D.P.: Sunteţi moartă?
C.H.: Nu, dumneavoastră?
D.P.: Nu. Încercam să o contactez pe Elodia.
C.H.: Eu vorbeam cu Mădălina Manole.
D.P.: Şi, s-a sinucis sau nu?
C.H.: Nu am apucat să o întreb că vă aud pe dumneavoastră. Puteţi să închideţi telefonul şi să sunaţi mai încolo?
D.P.: Dar închideţi dumneavoastră!
C.H.: Eu am sunat prima!
D.P.: Aşa şi, doar nu e lumea de după a dumneavoastră, lăsată moştenire de mama dumneavoastră şi construită pe moşia tatălui dumneavoastră!
C.H.: Auzi, eu nu te-am înjurat, în p…a mă-tii de şarlatan!
D.P.: Mamaie dacă îmi bag mîinile în peruca ta o să-i chemi pe ăia de la descarcerare să te scoată.
C.H.: Mă vierme, cum îţi permiţi tu să..
M.M: Alo, doamna Carmen?
C.H.: Mădălina, tu eşti maică? Scuze, se băgase un nesimţit pe linie. Pot să te iau la per tu?
M.M.:Sigur
Cum te mai simţi?
M.M.:Nu pot să mă plîng.
Cum e pe acolo, pe la tine?
M.M.:Cald. Foarte cald.
La noi e răcoare.
M.M.:Poţi să te grăbeşti cu întrebările, am o programare la un peeling în 10 minute şi nu pot o ratez.
C.H.: Sigur, sigur. Voiam să vă întreb. V-a omorît soţul?
M.M.:Ce fel de întrebare e asta?
C.H.: Păi, sunt nişte chestii care nu se potrivesc. Spre exemplu el a declarat că în noaptea morţii v-a strîns în braţe şi v-a oferit bucurii pe care doar el vi le-a oferit vreodată şi sursele judiciare nu au găsit probe care să dovedească că aţi fi avut raporturi sexuale înainte de moarte.
M.M.:Şi care e întrebarea?
C.H.: Păi cum e cu bucuriile?
M.M.:A, nu se referea la sex!
C.H.: Dar la ce?
M.M.:El obişnuia să mă ţină în braţe şi să-mi spună bancuri. La genul ăsta de bucurii se referea.
C.H.: Păi şi ce, e singurul care v-a spus bancuri?
M.M.:Nu, nu. El ştia exact ce bancuri îmi plac.
C.H.: Ce fel de bancuri?
M.M.:Nu pot să le reproduc. Sunt rasiste.
C.H.: Vă plac bancurile rasiste?
M.M.:Nu chiar rasiste. Bancurile cu trei oameni de etnii diferite care intră într-un bar şi doi spun lucruri normale şi al treilea spune ceva ce îi face toată etnia de ruşine.
C.H.: Am înţeles. Adică rasiste.
M.M.:Cam da.
C.H.: Ce părere aveţi de faptul că părinţii se duc să vorbească la Antena 1 şi soţul la ProTV?
M.M.:Nu ştiam. Păcat că n-am şi nişte fraţi care să se ducă la Naţional, un cumnat pentru B1 şi un sobor de unchi pentru Realitatea, să monopolizez media.
C.H.: Sunteţi spirituală.
M.M.:Măcar asta a mai rămas din mine. Mai doriţi să ştiţi ceva, că trag ăştia de mine…
Păi, întrebarea care e pe buzele tuturor: sinucidere sau crimă?
M.M.:A! Tot nu v-aţi prins? Păi e simplu. A fost…
D.P.: Mai eşti pe fir, hoaşco?
C.H.: Închide că îmi întrerupi conexiunea!
D.P.: Hai, du-te şi cîntă la altă masă..
(conexiune întreruptă)

Restul în ziar

Întîi doresc a mă scuza că în anumite puncte textul meu o să semene bine cu ce a zis prietenul Radu de la Aristocraţii legat de învăţământ. E din cauză că sunt de acord, altfel n-am cum să le zic, sigur nu se supără şi, pentru că îl cheamă la fel ca pe mine consider că anumite idei pot fi puse la un fond comun al Razilor din care toţi Razii să se poată folosi. Şi sincer, eram cam matol cînd l-am auzit şi chiar n-am cum să ţin minte ce a zis el şi ce am gîndit eu. Se amestecă.

Cristina Anghel este o învăţătoare din Caracal. De acolo de unde s-a răsturnat căruţa cu proşti. Ea este în greva foamei de vreo 50 + zile. Ea trebuie să termine cu poponăria şi să se ducă dracu’ acasă şi să nu mai dramatizeze atît, pentru că:

Motivele sunt cretine
Duduia se plânge că în campania electorală s-a promis că salariile profesorilor vor creşte cu 50% şi că ăia nu s-au ţinut de cuvânt. Nu-mi vine să cred că cineva a fost atât de idiot încât să creadă promisiuni electorale. După 20 de ani în care nu s-a ţinut nimeni de ele. Promisiuni de creştere economică, în pula mea, făcute cu câteva luni înainte de a ne lovi criza economică pe care o vedea toată lumea că vine inevitabil. Prost să fii să crezi că o să-ţi crească cineva salariul CÂND VENEA CRIZA. Genul de prost care a băgat bani la Caritas. Genul de prost care crede ce aude în loc să apeleze la bunul simţ care i-ar spune că ce aude e fizic imposibil. Fă proasto, din cauza ăstora ca tine merge vrăjeala politicienilor. E economie de piaţă. Voi vreţi să cumpăraţi vrăjeală aşa că se găseşte cineva să vă vîndă. Mai exact, din cauza celor ca tine mănâncă politicienii căcat. Pentru voi, nu pentru mine. Dacă n-aţi fi voi, n-ar avea pentru cine să mănânce căcat şi s-ar opri. Deci motivul pentru care politicienii au făcut promisiuni false eşti TU.

Meseria ei este pentru leneşi
Hai să nu ne mai căcăm pe noi. Un elev de clasa a 6a munceşte mai mult decît orice profesor de la el de la clasă. Un profesor se duce 5 ore pe zi să predea la nişte draci acelaşi lucru pe care l-a predat şi acu 2 ani şi pe care o să-l predea şi la anul. Are un manual obosit din care trebuie să turuie chestii şi să interacţioneze cu nişte prostovani care abia au învăţat să se şteargă la cur. Un manual cu chestii simple şi banale. Ca să fii profesor trebuie să fii cu 10% mai deştept decît elevul căruia îi predai. Mare căcat! Elevul învaţă lucruri noi, elevul are teme. Tu stai şi vorbeşti cu el şi îl judeci. Nu produci nimic. Judeci munca altcuiva. E uşor. Un şofer de autobuz trebuie să suporte traficul de căcat 8 ore pe zi. Un conductor de metrou stă şi se uită în tunel 8 ore pe zi. Tu ştii cît munceşte un zugrav? Ăia merită bani mulţi, nu un profesor care predă o lecţie DUPĂ PLAN şi apoi îi ascultă pe alţii să vadă cât au învăţat din ea. Vrea cineva să spună că un profesor de sport, care stă şi se uită 5 ore pe zi la draci cum fac ture de teren şi joacă fotbal merită mai mult de 7-8 milioane pe lună? E mult, bă, băiatule! La muncă, nu la întins mâna. Şi o să spuneţi „Radu, da’ n-ai de unde să ştii cum e să predai, că n-ai predat. Nu e chiar aşa uşor”. Ba da, am predat. Psihologie la a 10-a. Am avut practică. E mai uşor decât pare. Aş fi putut să fac asta toată viaţa. M-a împiedicat faptul că nu voiam să mor de foame.

Meseria ei este cretină
Singurul scop real al şcolii este socializarea. Integrarea puletelui mic într-o societate în care trebuie să se descurce. Să se adapteze la reguli şi să interacţioneze cu semenii. Rapoarte de inferioritate/superioritate, cooperare etc. Nu mai ţin minte ce comentarii literare după Hortensia Papadat Bengescu am citit. Nu mai ţin minte cu ce munţi se învecinează grupa Retezat-Godeanu şi nu mai ţin minte între ce ani a domnit Matei Corvin şi ce scuză penibilă au găsit ăia de au făcut manualul să îl scoată naţionalist şi să ne sugereze că patria e un lucru frumos şi să nu ne prindem că 90% din cartea de istorie e îndoctrinare patriotică şi doar 10% adevăr istoric. Nu mai ţin minte ce iese dacă torni H2SO4 peste NaCl. Habar n-am ce-i aia o integrală. Pentru că sunt căcaturi inutile pe care abia am aşteptat să le uit. Nu mi-au folosit la nimic şi nici n-o să foloseasă la nimeni niciodată. Pentru că sunt căcaturi generaliste. Oamenii normali profesează într-un domeniu care e expandarea a 1% dintr-un subiect şcolar. Asta înseamnă profesionalism, să ştii cît mai mult despre cît mai puţin, nu să fii wikipedia şi să ştii care a murit primul, Horea, Cloşca sau Crişan.

Meseria ei este făcută de cretini
M-am săturat de mitul ăsta cum că dascălii sunt nişte îngeri pe pămînt care împart înţelepciune celor mici. Sunt nişte cretini. Nu mă refer la profesorii de facultate. Ăia-s băieţi deştepţi. Dar să luăm profesorii de liceu. Ştiţi cum ajungi profesor de ceva? Trebuie să fii în ăia 10 cei mai proşti din an la ce facultate ai dat. Eşti prea prost să fii informatician? Te faci profesor de informatică. Eşti prea prost să fii meteorolog? Te faci profesor de geografie. Eşti un sportiv prost? Profesor de sport scrie pe tine. De fapt, nici nu trebuie să vă zic că profesorii sunt cretini. Aţi trecut toţi prin şcoală. Puteţi numi 5 profesori care chiar erau nişte oameni deştepţi, v-au învăţat ceva nou şi util şi îşi făceau meseria cum trebuie? Eu nu pot. Cred că am avut 3. Hai 4. Şi ea nici măcar nu e profesoară. E ÎNVĂŢĂTOARE. A făcut un liceu şi atât. E un fel de bonă cu băşini în cap. În două săptămâni de pregătire orice sudor poate deveni învăţător. Trebuie să ştii să scrii şi să citeşti, să îţi placă copiii şi să ai răbdare. ATÂT. E o meserie simplă şi uşoară. Ştiu, unii o fac cu pasiune. Dar e o meserie care te solicită mai puţin decât laba.

În meseria ei oamenii deştepţi scot bani
Ţineţi minte că am menţionat mai sus ăia maxim 5 profesori buni pe care i-a întâlnit toată lumea? Ăia nu mor de foame. Ori au activităţi în alte domenii din care scot bani, ori scot bani din pregătire. Că la profesorii buni n-ai loc să faci pregătire de cât de solicitaţi sunt, şi fac banul ghebos. Şi toate din cauza unei teorii foarte simple şi etern valabile. NU AI CUM SĂ FII HARNIC ŞI DEŞTEPT ŞI SĂ FII SĂRAC. Pur şi simplu nu se poate. Dacă te duce capul şi vrei să munceşti o să ai bani. Oriunde, oricând. Doar profesorii lepră se plîng. Ăia care întârzie juma de oră la prima oră şi în restul timpului dau lucrare de control, ca să apuce să citească ziarul.

Ea este o cretină
Uitaţi ce spune:
„Nu mănânc, beau decât apă cu lămâie, cafea şi fumez.”
Beau doar, DOAR, DOAR APĂ CU LĂMÂIE ÎN PIZDA MĂ-TII DE AGRAMATĂ.

Modul de protest este cretin.
A hotărât să nu mai mănânce. Foarte bine pentru siluetă. Foarte prost pentru contribuabil, adică eu şi tu, că plătim perfuziile proastei din impozitele noastre. De 50 de zile se aruncă bani în curul unei proaste care nu înţelege că dacă vrea să aibă succes în viaţă trebuie să fie inteligentă şi harnică şi ei îi lipseşte măcar una dintre ele. Du-te acasă. La muncă, nu la întins mâna, în pula mea. Dacă vrei bani, apucă-te de o meserie serioasă, nu bonă cu 12 clase. Sau, uite o soluţie. Spânzură-te. Faci protestul şi mai dramatic, economiseşti din banii statului, că şi aşa sunt puţini, şi ne scuteşti şi de imbecilitatea ta galopantă.

In schimb am o poză cu mine cum mă piş într-o fântână. Bucuraţi-vă de ea.

Nu, nu o să folosesc argumentul ăla de copii cretini : „urăsc religia pentru că nu există dumnezeu”. Nu. Accept că fiecare om are dreptul să aibă cîţi prieteni imaginari vrea el. Pentru asta am murit noi la revoluţie.

Ce nu accept este cînd mai sus numiţii oameni vor să-ţi bage pe gât cu forţa prietenii lor imaginari. Cum ar fi ora de religie de la şcoală. Bine, îmi pasă şi doar fix de mine, adică, dacă tot am terminat cu şcoala, ar putea acum să bage 10 ore de religie pe săptămînă. Nu îmi pasă.

Ce mă enervează în schimb este că am o biserică Sf. Paraschiva, sau Parascheva, pizda mă-sii, la 100 de metri de casă. Şi MC Paftenie, disc jockeyul uns cu mir şi-a tras nişte boxe nesimţite pe lăcaşul de incult şi se aude de la mine de acasă cum îl miluieşte pe el doamne! Futu-l în ficat de maimuţoi bărbos pe el şi pe toată rasa lui de şarlatani şi paraziţi sociali! Nu pot eu să mă cac liniştit la mine în casă fără să aud cum falsează pe nas un cur cu sutană. Preasfîntă născătoaaareee de dumnezeeeeu, miluieşte-ne pe noooi. Miluite-aş cu maceta de muist.

Şi nu înţeleg cum de e legal. Adică dacă eu scot boxele pe geam, să-mi asculte muzica tot cartierul, e nesimţire şi pasibil de amendă. Dacă dă concert Preacuviosul Flocea e pentru salvarea sufletelor noastre. E de bine. E frumos. E fantezie cu curcubee. Trebuie să stăm şi să înghiţim. Cum neamuri proaste, scutite de taxe şi impozite behăie pe nas PE BANII NOŞTRI pentru o şleahtă de jegoşi care n-au descoperit săpunul dar sunt convişi că au rîie din cauza păcatelor şi cerşetori care se adună la orice biserică ca muştele la căcat.

Sfinte căcat!

E secolul 21. Dacă tot vreţi să ne futeţi la cap cu religia voastră cretină, măcar să fie melodios.