Cheloo e un redus mintal

Ascultam paraziții în clasa a 6-a și mi se păreau super cool și dacă ești clasa a 6-a sau apropiat ca vârstă mintală ți-i recomand în continuare. Chiar sunt cool. Dacă nu ești, îți dai seama că meh, ca negativ sunt ceva derivat wu-tang simpluț și ca versuri, una din două chestii:

1. Caterincă vulgară destul de distractivă dar care, la fel ca orice banc, nu mai prezintă interes după prima ascultare decât dacă suferi de un retard.

2. platitudini cu „mesaj social” care spun doar căcaturi de bază, pe care le poate observa singur și un copil de 10 ani, gen „politicienii fură”, „oamenii sunt proști”, „viața e complexă și plină de aspecte”, care nici măcar valoarea de amuzament a ălora de la punctul 1 nu o au. E doar căcat în versuri.

De-aia îs mai OK ăștia din gașca Doc, Deliric, Vlad Dobrescu și alții de genul. Ca nu se iau in serios. Gen coaie, fii atent ca aici spun un mesaj de maxima importanta. Fac vers de dragul versului.

Dar să ne întoarcem la Cheloo. Care e un băiat care poartă șapcă și pantaloni scurți de camuflaj, o arde cu gașca de băjeți cu simboluri naziste și muie poponarilor și cântă despre cum se bate, bagă droguri, fute, înjură haterii și muie garda.

Ceea ce ar fi total normal dacă ar avea 20j de ani, dar are 40. La 40 ar trebui să nu te mai frece grija de ce fac alții și pe tine nu te afectează, și să te fi obișnuit cu drogurile și cu femeile destul încît să nu ți se mai pară subiect de laudă. Dacă era cu un an mai imatur, cînta despre cum e el cel mai tare la v-ați ascunselea și are cărți de joc porno.

E clar rămas în urmă cu sfecla. Are o casă în suburbie, o fostă nevastă, copii, credit la bancă. Ăstea-s probelemele reale pe care le are, sau ar trebui să le aibă la vârsta lui. Controlul la prostată, creditul ipotecar, dusul copiilor la grădiniță. Îți dai seama ce prost trebuie să fii ca om, să fi ajuns la problemele de 40j de ani și să nu fi trecut încă peste problemele de 20j de ani?

cheloo

Iar faptul că l-a săltat DIICOT-ul pentru iarbă e dovadă clară că e un redus mintal

Să vă explic cum vine cu traficul ăsta de iarbă. Iarba nu e cocaină. Nu e un drog scump si ușor de ascuns.

Fiind un drog ieftin și voluminos, ca realmente să faci bani serioși din trafic de iarbă, trebuie să fii ori ăla care crește în sere, ori ăla care distribuie de la crescători spre dealeri cantități serioase. Tipul ăla care dă direct gramele la gușteri în cartier nu o să-și construiască niciodată vilă din asta. E genul de chestie pe care o fac puștanii de 20j de ani, pentru câteva milioane în plus, să aibă bani de buzunar.

Ori în poziția lui de persoană publică de 40 de ani, cu destule oportunități de a face o chestie sau alta, să te riști pentru o ciupeală, pentru o găinărie, pentru câteva milioane pe lună (că nu l-a prins cu sacul de iarbă), e chiar dovadă de imbecilitate cruntă.

Să analizăm mai clar afacerea. Să zicem că face un profit de 20 de lei la gram, și clientul obisnuit ia 2 grame o dată. Trebuie să faci vreo 50 de întâlniri pe lună cu oameni care ar putea fi polițiști sub acoperire pentru a face 2000 de lei. O sumă care, pentru unul ca Cheloo ar trebui să fie un căcat și să nu merite riscul. Uite că unul dintre ăia cu care s-a întâlnit chiar era polițist sub acoperire. Mamă, ce prost e.

Sau hai să presupunem că băiatul doar a venit cu niște cuie și le-a fumat cu niște prieteni și niște prieteni de-ai prietenilor lui, și unul dintre ăia era polițist. Nu faci asta, ca persoană publică. Nu aduci drog și consumi drog cu necunoscuți. E un risc pe care nu ți-l permiți.

De-aia trebuie să fii atent când o arzi cu „muie garda”, că nu știi la ce capăt al pulii nimerești la sfârșit.

***

Frica de teroriști

Țineți minte povestea aia „prostia omenească”, cu proastele alea două care plângeau că o să cadă drobul de sare peste copil și o să-l omoare? Normal că nu. Că nu lecturați voi snoave esențiale. Lecturați expunere.com, ca trepanații.

 

chartoftheday_4093_people_killed_by_terrorist_attacks_in_western_europe_since_1970_n

Nu a crescut numărul de atacuri teroriste în ultimii ani, ci doar numărul de isterici care se dau cu curul de pământ de frica lor. Și acum există internetul, unde orice idiot alarmist își poate urla fricile iraționale spre cetățenii lipsiți de discenământ, care abia așteaptă să afle un motiv nou și ilogic pentru care să le fie frică de chestii. Să-i fie frică de chestii pe care nu le înțelege e hobby-ul preferat al idiotului.

VIN TERORISTII, EUROPA E LA PICIOARELE LOR, O NU!

Vrei să oprești regimul de teroare? Vrei să trăiești într-o Europă care nu tremură de frica terorismului? Să nu te mai simți asediat? Soluția e simplă: Data viitoare când vezi un cetățean că urlă rahaturi alarmiste, te duci la el și-i freci un dos de palmă.

Și atât. Doar din cauză că acum se plâng de 1000 de ori mai mulți oameni de terorism decât acum 20 de ani nu înseamnă că problema e de 1000 de ori mai mare. Înseamnă doar că sunt de 1000 de ori mai mulți plângăcioși printre noi.

0aelecrtromshjoi9

Dar iarăși, dovezile nu o să convingă pe nimeni. Că genul de prost care e sigur că musulmanii vor să-i fure țara nu prea înțelege bastonașele și biluțele ăstea colorate și ce vor să spună. Că el deja știe ce vor să spună! Ce vrea Soros! BILUȚELE COLORATE VOR SĂ ÎI SCADĂ LUI VIGILENȚA, CREDEȚI CĂ NU ȘTIE EL?

***

Batman vs Superman : bărbați încrâncenați- Reîncrâncenarea crâncenă!

Am să vă povestesc Superman vs Batman cu spoilăre, pe scurt, pentru că e atât de prost încât nu ai cum să îl spoilărești, la fel cum nu ai cum să strici un căcat.

Deci Batman și Superman sunt încrâncenați unul pe altul timp de 2 ore, apoi se bat 5 minute, își dau seama că pe mamele lor le cheamă la fel, că de fapt a fost , ups, o neînțelegere și o situație care ar fi putut fi evitată cu un telefon și o discuție la o bere ca oamenii. Moment în care Lex Luthor trage o flegmă pe cadavrul lui Zod care cumva se transformă în Doomsday, cu care încep să se bată amândoi împreună cu Wonder Woman, pentru că craci și bustieră de fier. Superman îl bate pe Doomsday cu ajutorul lui Lois Lane și a puterii dragostei, după care moare, dar de fapt nu. Asta a fost, v-am economist 30 de lei și 2 ore juma din viață.

 

tumblr_ntck3grTxy1ueq7c6o1_1280

***

Haiduci Daci Vârcolaci în spațiu

Misterul bazei stelare Decebal, partea 2

Partea 1 aici.

Plutea ușor prin vid, dezbrăcat, pe vine. Poziția pe vine nu era absolut necesară, în lipsa gravitației, dar parcă se simțea mai natural când te caci. Gelu își ținea respirația și se uita din afară, pe hubloul mic al punții fregatei Funar, spre frații lui. Se uita urât. Nu putea să înjure în spațiu, pentru că în spațiu nimeni nu te aude când înjuri. Făcu o piruetă și își lăsă curul să explice ce fața nu putea.

Era un cur expresiv. Parcă spunea, prin contrațiile cu care încerca să împingă un manonaș spre praful stelar: „Dacă ați fost atât de nașpa încât m-ați obligat să mă cac în vidul cosmic, în loc să o parcați după o lună întunecoasă, să mă cac civilizat, atunci o să vă uitați la mine cum o fac. Cum iese din mine ușor, împingându-mă în cealaltă direcție, din cauza legilor fizicii, în timp ce îmi țin respirația la -270 de grade”.

„Întoarce nava că mi-e scârbă de ăsta cum se cacă”, mormăi Bujor, sictirit. Bubu apucă volanul spațial și trase de el, dând cu spatele. Nava se roti ușor, scoțându-l din câmpul vizual pe Gelu câcându-se și băgând în cadru o navă spațială imensă, de forma unui dulap.

„Ăștia când rahat au apărut și de unde?”, întrebă Bujor, complet uimit.
„Când ne certam cu nebunul”, postulă Bubu. „E imensă. Crezi că ei sunt responsabili pentru dispariția bazei stelare Decebal?”

„E foarte posibil. Nu avem destulă energie cât să ne batem prelungit cu ei. Ți-am zis că trebuia să umplem motorul eminescian cu pătrate!”

„Putem să-i lovim tare și rapid. Să le dăm perversa la scut și motoare până se prind care-i situația. Nu cred că ne-au văzut încă”

„Sau, am putea să deschidem canalele și să-i întrebăm cine sunt și ce caută în spațiul dac.”, cugetă Bujor. Nu trebuie să presupunem că toți extratereștrii sunt javre.

„Ne-am pierde avantajul. Eu sunt super mlădios. Nu mă văd senzorii. Aș putea să pun costumul spațial pe mine, să mă propulsez până acolo, dau un cep cu laserul în navă și intru să văd cu ochii mei despre ce-i vorba. Și nu punem nava în pericol. Ai încredere în abilitățile mele de ninja spațial, frate!”

„Am. Dar poate ar fi mai bine să așteptăm să vedem ce intenții au. Să nu îi sperii și să fugă, nu de alta”

Deodată, Gelu, mov de la frigul cosmic, întră în cabină, din camera de compresie. Dacă ar fi fost doar dac, sau doar haiduc dac, n-ar fi supraviețuit unei căcări în spațiu. Dar îl ajuta faptul că e foarte păros pe piept. Bine, și abilitățile de vârcolac îl făceau mai rezistent decât oamenii de rând. Gâfâia și avea ochii roșii.

„Ați văzut., bă, nava aia imensă?” horcăi Gelu.

„Da, tocmai ne hotăram ce să facem în legătură cu ea”, îl informă Bujor pe fratele lui, venit de la baia infinitului, scărpinându-se în barba blondă.

„Păi ce e de hotărât?”. Mă duc până acolo și îi rup în bucăți pe toți, cu mâinile goale, în stilul haiduci daci vârcolaci și vedem dup-aia ce-i cu ei.

„Ești prea lat în umeri, frate”, explică Bubu. „Cu costumul pe tine, te văd ăștia pe senzori și-ți bagă un laser în dinți. Doar eu sunt destul de mlădios..”

„Ce costum, băi, pișpirule? Mă duc așa. Îmi țin respirația până la ei și le rup nava în două cu brandul. Nici pantaloni nu-mi iau, că n-am chef să-mi alunece cheile din buzunar și să plutească aiurea, că nu le mai găsește nici dracu’. Cosmosul e super mare!”

„Orice facem, trebuie să ne hotărâm repede”, punctă inutil Bujor.

 

––––––

Pentru a alege ce se întâmplă în a 3-a (și ultima parte a povestirii) votați aici.

 

***

Haiduci Daci Vârcolaci în spațiu

( de data asta încercăm ceva cretin,  poate iese amuzant. aventură interactivă. La finalul textului aveți link-ul la postarea de facebook unde se voteaza ce decid bravii noștri haiduci daci vârcolaci)

 

Cap1. Misterul bazei stelare Decebal

Căpitanul Arsenie le dădu să aleagă orice navă vor, din flota spațială a Imperiului Galactic Dacic. Fără să stea prea mult pe gânduri, cei trei haiduci daci vârcolaci aleseră frigata Funar, o navă-prototip, de talie medie, înarmată cu un tun de plasmă și dotată cu un motor experimental, bazat pe fizică eminesciană, care putea să transforme energia în pătrate și pătratele în energie. Arsenie le povesti, cu o lacrimă în ochi că frigata a fost botezată după unul dintre cei mai mai importanți daci ai secolului 21, un pionier al retrezirii spiritului dac. Nu era cea mai rapidă navă, nici cea mai puternică, dar părea destul de solidă. Și motorul eminescian îi dădea autonomie aproape infinită în explorările spațiale, fiind capabil să se realimenteze cu pătrate din absolut orice formă de energie. Cât aveau aer și mâncare, erau bazați.

Nu apucară să se familiarizeze prea tare cu nava, pentru că dacomenirea deja avea nevoie de ei. Baza stelară Decebal, aflată la periferia imperiului, nu mai răspundea la mesaje de mai bine de o lună. Era absolut necesar să afle ce s-a întâmplat acolo și dacă granițele imperiului sunt în pericol. Drumul prin hiperspațiu fu lung și scurt în același timp.

„Scannerele nu găsesc nimic”, raportă Bubu, cel mai june dintre frați, scărpinându-se pe mușchii abdominali bine definiți. Nici măcar rămășițe.E ca și cum baza stelară s-a evaporat.

„Bazele stelare nu se evaporă”, punctă inutil Bujor, cel mai mare dintre frați.

„Cred că ar trebui să ne apropiem de poziția unde orbita și să scanăm mai sănătos. Să stoarcem bine scannerul, mă înțelegi? Trebuie să fi rămas ceva acolo, măcar markere energetice!” continuă Bubu.

„E o tâmpenie ce zici. E clar că nu mai sunt acolo. E o singură planetă în tot sistemul care poate susține viața. Dacă echipajul bazei spațiele e încă viu și în sistemul ăsta, e singurul loc în care pot fi”, punctă Gelu, fratele mijlociu, care nu joacă după reguli.

„Deci crezi că trebuie să ne îndreptăm spre planetă?”, întrebă Bujor, mirat de cât de rațional e fratele lui.

„Nu, cred că trebuie să ne îndreptăm spre partea întunecată a lunii planetei întâi. Trebuie să mă cac și o țin în mine de paișpe parseci”

Bubu își dădu o palmă peste frunte. „Avem căcăștoare pe navă, idiotule.”

Gelu se încruntă. „Poate am fost noi înghețați timp de peste 3000 de ani, dar nu o să mă apuc acum să mă cac în locul în care locuiesc, și să moară Zamolxe, dacă vă prind pe vreunul că vă căcați pe navă, îl mâncați!”

„Înțeleg, și eu m-am pișat afară. Cacă-te afară, asta e.” răspunse Bujor plictisit.

„Nu, că nu e gravitație. Dacă mi se urcă pe spinare sau ceva? Vă zic. Partea întunecată a lunii, mă cac, și dup-aia planeta sau ce vreți voi, serios”, argumentă Gelu.

„Bujor, tu ce crezi că ar trebui să facem?”, întrebă Bubu.

Bujor studie instrumentele de bord încruntat.

„În primul rând, drumul a fost atât de lung încât ne-a epuizat cam toate pătratele. Ar trebui să ne apropiem de stea și să transformăm niște energie în pătrate. Cu câte pătrate avem acum, nu putem supraîncărca nici un sistem, în caz de nevoie. Suntem vulnerabili ca o fată de 16 ani care a băut lichior și nu îmi place”.

„Sper că nu ai de gând să te autoproclami căpitan și să hotărăști tu ce facem!”, scuipă Gelu. „M-am săturat de aerele tale de șef, frate. Suntem doar noi trei pe nava asta. Ori suntem toți căpitani, ori nu e nimeni căpitan!”

„Asta e cea mai idioată chestie pe care ai spus-o vreo dată”, proclamă Bubu, neștiind dacă să fie impresionat sau speriat de performanță.

„Nu e o idee atât de rea, frățioare”, judecă Bujor. „Până la urmă, asta ne face oameni, daci și haiduci: democrația!”

„Și vârcolaci”, completă Gelu.

„Nu, nu are nici o legătură cu faptul că suntem, vârcolaci, gândește în pula mea înainte să vorbești, Gelu!” îl întrerupse Bujor. Când era vorba de ideologii, devenea super-serios. „Trebuie să hotărâm democratic ce facem, ca trei căpitani ce suntem. Chiar dacă asta înseamnă că de acum înainte cel mai probabil ne vom certa ore în șir pentru cea mai mică și nesemnificativă decizie, și cel mai probabil vom ajunge la un compromis care ne va enerva pe toți. Asta înseamnă democrația!

 

Opțiunile pentru continuarea poveștii se voteaza aici. 

 

De data asta voi decideți ce vor face bravii noștri eroi ai neamului.

***