Departamentul de creație și bărbi

bbwf-1

From: Vlad Georgescu
To: @departamentul de creatie
CC: Mihnea Popovici

Salut! Vreau sa va spun intai ca ma bucur ca vom lucra impreuna. Desi am o experienta de 20 de ani in vanzari, nu am mai lucrat niciodata cu creativi. :) :) :) . Sa ma luati usor!

Astazi ma vad cu clientul sa ii prezint ideea voastra. Am o mica nelamurire. Sa nu mi-o luati in nume de rau, dar nu prea am imaginatie :) Imi place f tare ideea, dar nu inteleg de ce personajul principal trebuie sa fie un barbat de 24 de ani, cu barba de minim 20 de cm si pantaloni stramti. Cred ca descrierea asta este in plus, si pe deasupra, clientul urmareste publicul traditional. E vorba de un credit ipotecar, totusi. Target-ul ar fi barbati 40+, clasa mijlocie. In rest, f tare ideea!

Vlad Georgescu, account


From: Vlad Georgescu
To: @departamentul de creatie
CC: Mihnea Popovici
Salut! Vlad din nou! Ma bucur ca ati facut schimbarile pe care vi le-am cerut. Clientul o sa fie multumit. Insa nu inteleg de ce acum personajul nevestei si cei doi socri sunt jucati de barbati de 24 de ani, barba si pantaloni stramti. Nu inteleg nici paragraful ala care descrie cat de stramti sunt pantalonii, mai ales ca in scena mesei in familie, stau toti jos.
Eu nu prea am imaginatie, si nu imi dau seama daca e o gluma sau ceva artistic, dar va rog, haideti sa facem o munca de care sa fim mandri!

Vlad Georgescu, account


From: Vlad Georgescu
To: @departamentul de creatie
CC: Mihnea Popovici
Hei! Dragilor, am facut cum ati zis voi cu ultimul client. Poate aveti dreptate si nu inteleg eu publicul urban, care, dupa cum spuneti voi, e innebunit dupa barbati de 24 de ani, rasi pe parti si cu codita in varf, barba data cu gel si pantaloni dureros de stramti. Cum spuneam, nu am imaginatie. Dar aici e vorba de un pesticid pentru rapita. Sunt sigur ca publicul urban young upper middle class nu e in target ;)
Puteti veni cu o idee legata mai mult de pesticide pentru rapita, si mai putin de barbati de 24 de ani cu barba si pantaloni stramti? Multumesc.

Vlad Georgescu, account


sisi

From: Vlad Georgescu
To: Mihnea Popovici

Mihnea,

Stii si tu expertiza si profesionalismul cu care am lucrat in vanzari in ultimii 20 de ani, ca doar de-aia m-ai angajat. Stiu ca e compania ta si probabil sunt anumiti factori pe care nu ii inteleg, pentru ca stii si tu ca nu am imaginatie :)

Insa mi-e din ce in ce mai greu sa explic clientilor de ce toate ideile de spoturi, mesh-uri, print si ce mai vrei tu, incep de la un barbos de 24 de ani cu pantaloni stramti. Ieri mi-a plecat clienta de la masa, aia mare, de la tampoane si mi-a zis, citez: „Noi vindem tampoane. Nu inteleg de ce mi-ai trimis 5 idei care incep cu doi barbati care beau bere cu o felie de lamaie in ea, si au pantalonii stramti. Nu inteleg nici de ce e mentionat in fiecare scenariu ca au pantalonii stramti”.

Si sincer, nici eu nu stiu ce sa zic. Sunt sigur ca problema e de la mine, dar baietii de la creatie nu imi raspund la mailuri. Poate ai putea sa vorbesti tu cu ei? Ajuta-ma sa fiu un account mai bun si sa facem profit impreuna :) E o problema de comunicare si am incredere ca ma poti ajuta sa o rezolv. Pana la urma ai pus singur compania asta pe picioare :)

Vlad Georgescu, account


From: Vlad Georgescu
To: @departamentul de creatie
CC: Mihnea Popovici

Dragilor,

V-am cerut o lista de idei pentru clientul nou, ala cu vopseaua lavabila si cred ca mi-ati atasat din greseala documentul gresit. E doar o descriere a unei barbi.

”Ultimele raze ale soarelui îi mângâiau barba, cu reflexe din ce în ce mai roșiatice care se intețeau cu alunecarea astrului spre zenit. Era o barbă glorioasă. Țepoasă și rebelă, dar în același timp suavă și mătăsoasă ca valurile unei cascade. Desișul ei gâdila ochiul, ca un mister primordial. Oare te uitai la o barbă cu un om în spatele ei, sau la un om cu o barbă pe față? O întrebare care macină omenirea de milenii, și careia, poate, nu suntem meniți a răspunde.”

Și continuă așa preț de 12 pagini. Le-am citit pe toate, băieți! Putem să ne focusăm și noi pe vopsea lavabilă? Eu nu prea am imaginație, dar poate de data asta nu e vorba despre bărbi, zic și eu!

Cu respect și stimă :)

Vlad Georgescu, account


From: Vlad Georgescu
To: Mihnea Popovici

Mihnea,

Ăștia de la creație iar nu mi-au răspuns și am decis să mă duc eu la ei. Știai că ai patru echipe de creație, și toate sunt formate din doi tipi slabi, cu barbă și pantaloni strâmți, și o tipă cu părul colorat și breton în ochi?

Mă rog, i-am găsit pe ai mei în timpul unui act foarte ciudat. Eu nu pot sa mi-l explic, ca nu prea am imaginatie, dar ma gandeam ca ma ajuti tu. Ca doar e compania ta :).

Cand am intrat peste ei in camera, cei doi barbati se mangaiau reciproc pe barba. Am salutat, dar nu m-au bagat in seama. Tipa cu breton si parul colorat se dadea cu capul de perete si tipa, din ce in ce mai tare „Cu cat sunt mai stramti pantalonii, cu atat e mai glorioasa barba!”. Si tot repeta asa. Nu imi dau seama daca se uita la mine sau nu, pentru ca avea bretonul ala.

La un moment dat cei doi barbati au inceput sa se linga reciproc in barba, si-au scos penisurile flaste si au inceput sa si le pipaie unul la altul. Intre timp, tipa tipa din ce in ce mai tare, ca si cum avea orgasm, „Cu cat sunt mai stramti pantalonii, cu atat e mai glorioasa barba!”

Am iesit speriat. Eu, dupa cum stii, nu prea am imaginatie. Dar de doua luni de cand lucrez cu oamenii astia, toate ideile pe care mi le-au dat au fost despre barbati de 24 de ani, cu barba si pantaloni f stramti.

Poate nu inteleg domeniul. Poate chiar nu am imaginatie. Dar mie mi s-a parut o atitudine foarte neprofesionala. Nu vreau sa para ca ma bag in afacerea ta, dar esti sigur ca creativii astia isi merita banii? Mie mi se pare f dificil de lucrat cu ei, si nu vreau sa le minimalizez efortul, dar par a avea o singura idee. Asta cu barbosii cu pantaloni stramti, pe care o aplica in orice scenariu.

Cu stima :)

Vlad Georgescu, account


From: Mihnea Popovici
to: Vlad Georgescu

 

Colegu, nu te mai stresa atata. Cred ca sunt niste lucruri despre industria publicitara pe care nu le intelegi.

In primul rand nu ii platesc. Plata lor e ca in weekend se pot duce sa bea o bere in Control si sa zica cu voce tare, ca sa auda si masa ailalta, ca lucreaza in publicitate. Aparent e super chestie la astia sa lucreze in publicitate.

Iar clientii, imi scuzi expresia, dar ia mai da-i in pula mea. La cat de putin platesc, sa nu mai comenteze. Daca nu le convine, sa se duca la alta companie. Sa vada ca-s aceiasi hipsteri, cu aceiasi idee despre un barbat cu barba si pantaloni stramti, care face ceva cu produsul, oricare ar fi acesta.

Sa se duca in alta tara daca vor alta idee, lol. La noi asta e toata publicitatea. Barbos+ pantaloni stramti + produs = spot. Astia din creatie sunt in asa hal de rupti de realitate si narcisisti incat chiar cred ca toata lumea e ca ei.

Hai ca ma duc la golf. Bea si tu o bere si calmeaza-te, lol.

Mihnea Popovici, General Manager

maxresdefault

***

Cea mai simplă lecție de manipulare din istoria omenirii

Vrei să devii bo$$ de bo$$? Să conduci mase de oameni spre orice ai tu chef? Deși pare greu la prima vedere, e super ușor! Trebuie să știi doar o lecție elementară de manipulare. Și nu, manipulare nu e atunci când ești la întâlnire cu una, o iei de mână și i-o bagi la tine în pantaloni. Așa credeam și eu în primii 30 de ani de viață dar m-am uitat pe un dicționar recent, și e altceva.

De început, începi cu proștii. Nu că ar fi mai manipulabili decât alte grupuri de oameni. Toți sunt manipulabili, dar proștii au frumoasa calitate de a fi toți în același fel. În orice masă de oameni, proștii sunt cei mai mulți și toți vor să audă același lucru.

Cum să recunoști prostul:

1.Crede că există o explicație simplă pentru absolut orice lucru.

2. E motivat doar de frică. Nu se gândește cum să-și îmbunătățească condiția, ci cum să și-o protejeze pe cea deja existentă de oameni care vor să i-o înrăutățească.

3. Și-a luat foarte multe țepe pe parcursul vieții lui, din prostie. Dar aceeași prostie l-a împiedicat din a învăța ceva din țepele luate. Țepele luate l-au făcut pe prost doar mai paranoic. E convins că toată lumea vrea să-l păcălească și să-l fure. Așa că dacă îi spui că cineva vrea să îl păcălească și să-l fure, te va crede, pentru că deja bănuia asta, chiar dacă chiar tu ești ăla care vrea să-l păcălească și să-l fure.

4. E incapabil de a face diferența dintre un pericol real și unul imaginar.

Și atât. E super simplu. Deja putem să facem un exercițiu aplicat.

liviu-dragnea-720x478

Cine ești tu:

Politician corupt care-și intreține familia și famiglia din șpăgi și contracte la suprapreț cu statul prin firme de casă.

Ce vrei de la proști:

Multe, multe voturi.

Pasul 1: Identifică ceva vag și măreț în care prostul crede foarte tare, și pe care-l simte aproape de el. Ceva clar înălțător dar cu o definiție destul de vagă încât o poți schimba după nevoile tale.

Neam, patrie, religie, valori tradiționale, familie, țară, strămoși, unire cu Republica Moldova!

Pasul 2: Inventează un dușman ascuns care vrea să îi ia prostului lucrurile de la pasul 1. De ce vrea să le ia? Nu te preocupa. Prostul nu o să se întrebe. Că de-aia e prost. El știe că ce are el e super-prețios și normal că alții vor ce are el.

Soros, un evreu perfid și putred de bogat care face ce fac toți evreii perfizi și bogați: își folosește imperiul media și ONG-urile să își împingă ideile global, pe unde are interese financiare. Și bineînțeles că visul lui secret e să desființeze ortodoxia, să dea Ardealul ungurilor, după care să cheme musulmani care, împreună cu țiganii, să ne rupă găozul la toți și să se pișe pe mormântul lui Arsenie Boca. Pentru că de ce nu? 

Pasul 3: Oferă soluția. Soluția te implică pe tine, și cine ești tu chiar nu mai contează.

Lăsați faptul că sunt un politician corupt care fură din taxele voastre și trăiește ca un rege. Asta nu e important. Băiatul de la pasul 2 vine să vă ia lucrurile de la pasul 1. Și doar multe, multe voturi mie îl pot opri!

Pasul 4: Oponenții tăi și în general toți oamenii care îți contestă ideile sau caracterul sunt acoliți de-ai omului de la pasul 2:

DNA sunt plătiți de Soros! ONG-urile sunt plătite de Soros! Nu contează dovezile clare că sunt o javră coruptă! E doar parte din planul lui Soros de a mă scoate pe mine din joc, apărătorul vostru!

Pasul 5: PROFIT!

PROFIT! ATÂT. E ATÂT DE SIMPLU ȘI PERFECT. Ăia care acum 3 ani erau numiți băsiști, acum sunt sorosiști. Că băsescu nu mai e relevant. S-a schimbat doar răul suprem.

Ia stați puțin, să aplic tiparul încă o tură, că am o idee.

Cine ești tu:

Un bărbos leneș dintr-o gașcă de bărboși leneși

Ce vrei de la proști:

Să muncească fraierii în locul tău și să îți dea bani

Pasul 1: Identifică ceva vag și măreț în care prostul crede foarte tare, și pe care-l simte aproape de el. Ceva clar înălțător dar cu o definiție destul de vagă încât o poți schimba după nevoile tale.

Sufletul lui nemuritor!

Pasul 2: Inventează un dușman ascuns care vrea să îi ia prostului lucrurile de la pasul 1. De ce vrea să le ia? Nu te preocupa. Prostul nu o să se întrebe. Că de-aia e prost. El știe că ce are el e super-prețios și normal că alții vor ce are el.

Satana!

Pasul 3: Oferă soluția. Soluția te implică pe tine, și cine ești tu chiar nu mai contează.

Faceți cum zic eu, îmi dați bani, munciți pe la mine prin curte și sufletul vostru o să fie OK!

Pasul 4: Oponeții tăi și în general toți oamenii care îți contestă ideile sau caracterul sunt acoliți de-ai omului de la pasul 2:

Sataniști, ispite și sectanți! Să-i ardem pe toți!

Pasul 5: PROFIT!

 

Sfinte rahat, tocmai am inventat religia, oameni buni!

***

Hai mai bine să nu ne unim cu Republica Moldova

5000 de aiuriți s-au strâns azi prin București să se bată cu cărămida în piept de patriotarzi ce sunt și să urle că vor unirea cu Republica Moldova.

mars-unionist-1_94329100

Să nu mă înțelegeți greșit. Apreciez intenția. Înțeleg că sunt frații noștri, dacă crezi în chestii de genul „popor”. Înțeleg să vrei sa îi ajuți. Să se integreze in UE. Să ne implicăm și să le ajutăm economia medievală sa ajungă măcar la epoca pre-industriala în care se află a noastră. Sa contrabalansăm influența rusă. La modul ideal sunt complet pro astea, deși nu mi se par realizabile momentan.

Dar chestia asta cu unirea propriu-zisă, care e doar o chestie administrativă depașită de contextul global actual, nu o înțeleg. Social, nu e nevoie. Granița cu ei e destul de relaxată. Ar putea fi mai tare, dar poti să te duci când vrei, ei pot veni când vor, poți să muncești acolo, ei aici, poți să-ți iei o moldoveancă de nevastă și să-i aranjezi ușor cetățenie, totul e OK la nivelul ăsta, om la om. Și dacă nu e, putem lucra lejer la asta.

Dar cu ce ne ajută să unim mecanismele administrative? Cu ce îi ajută pe ei? Ideal ar trebui să ne fragmentăm cât mai mult, în provincii cât mai mici, pentru responsabilizarea politicienilor locali. Cu cât e locul mai mic, cu atat e nevoie de mai puțini politicieni și administrație publică. Cu cât sunt mai puțini, cu atât se poate pune mai bine lupa pe ei si presiune să fie seriosi. Asta ar trebui să vrem. Provincii mici administrate local, cu centralizare prin organismele UE. Țărișoare în sistemul franciză.

Și într-o epocă în care toate provinciile cer independența fix pentru asta. Românul ar trebui să vrea spargerea țării în Transilvania, Moldova si Țara Românească, toate trei în spațiul Shengen, aceeași federație europeană și aceeași alianță militară, cooperând armonios între ele. Dar nu, românul vrea unirea cu frații de peste Prut. Că asta vrea el de 100 de ani și nu contează că realitatea s-a schimbat în jurul lui și e la fel de normal să vrei unire în 2016 cum e să vrei casetofon.  Nu contează că nu are nici un sens. Sunt frații noștri, să avem același format de buletin!

Dar poate nu e nevoie. Poate granița aia dintre noi și Republica Moldova care trebuie desființată e cea socială, culturală și economică, nu cea administrativă.

***

Terorism cu suc și senviș la metrou

A fost alertă la metroul din Capitală, în această seară. Metrorex a decis să evacueze călătorii din trei staţii – Unirii 1, Izvor şi Eroilor – după ce un paznic a descoperit o sacoşă abandonată, într-o garnitură de tren. Situaţia a revenit la normal după ce pirotehniştii au descoperit că, în punga respectivă, erau doar două sticle de suc şi un sandviş.

Cât de idiot să fii, să oprești circulația pentru o sacoșă? E România. E microscopică șansa să risipească cineva o bombă aici. Găsești o sacoșă, uită-te în ea. Ești bărbat, ce dracu’. Înfruntă șansa de 0,00000001% ca în sacoșa aia să fie o bombă. E mai mare șansa să fie o sacoșă cu bani acolo decât o bombă.

Știi de câte ori au pus oamenii bombe în mijloacele de transport în istoria omenirii? DE CÂTEVA ORI. Știi de câte ori a uitat un aerian o sacoșă într-un mijloc de transport, de la inventarea căruței până acum? DE BILIARDE DE ORI! De ce când vezi o chestie să nu te gândești la situația cea mai plauzibilă și să te duci cu gândul fix la ultima chestie, aia care s-a întâmplat de cele mai puține ori?

Da, știu, o bombă la metrou e gravă. Știi ce e mai grav? Un meteorit care să lovească pământul. CHIAR S-A ÎNTÂMPLAT ȘI ASTA DE CÂTEVA ORI. Așa au dispărut și săracii dinozauri, deși erau super simpatici. Da’ n-ai cum să treci prin viață gândindu-te că orice stea căzătoare poate fi un meteorit care rade rasa umană de pe planetă sau orice sacoșă părăsită poate fi o bombă.

Așa e prostul. Se gândește doar la ce se poate întâmpla rău, dar nu îl duce capul să ducă gândul mai departe, să încerce să înțeleagă și care e șansa reală ca acel lucru să se întâmple, și dacă e destul de mare încât să aibă rost să o iei în considerare.

Dacă aduni tot timpul risipit de omenire pe evitat teroriști imaginari, îți ies de sute de mii de ori mai multe vieți de om decât a omorât terorismul în toată istoria lui.

Recomand cu căldură tuturor cetățenilor din lume să uite sacoșe cu două sticle de suc și un senviș în mijloace de transport. La un moment dat ori se blochează toată planeta, ori trecem cu toții peste frica asta irațională.

E ca și cum ai merge tot timpul pe stradă uitându-te în sus, să vezi daca are ce să-ți cadă în cap dacă e cutremur brusc. Dacă faci asta, ești atât de prost încât dai în gropi. Literalmente.

 

***

Doar moaște

moaste-ioan-gura-aur-3

Am o foame în suflet. Un gol pe care îl pot umple doar cu moaște.

Nu am mai pupat moaște de ceva timp. Cum pronunț cuvântul „moaște”, simt cum mi se usucă gâtul, de parcă alte cuvinte, după, nu mai au rost. Mi se încleștează mandibula și simt cum mi se scurge gingia de pe dinți, de lipsă. Le caut instinctiv, cu nările frămătânde și pupilele mici, pierdute într-o pânză de capilare sparte. Îmi îmaginez cum mi se lipesc buzele de moaște și îmi lasă sărățeala aia parfumată acolo. Și vreau să îmi ling buzele și mă abțin dureros, că ar strica magia. Visez cu ochii deschiși. I-ar mi-am înfipt unghiile în palmă. Prea intens.

Când dorm, visez doar moaște. O mare infinită de moaște. Unele întregi, altele doar mâini și capete. Mă arunc în marea de moaște, complet gol și simt cum mă scufund. Pielea lor uscată și crocantă se freacă de pielea mea și mă blagoslovește din cap până în picioare. Ajung în centrul pământului. Locul perfect. Sunt punctul de unde pornește gravitația și moaște cad pe mine din toate direcțiile. Respir moaște. Prin vene îmi curg moaște. Doar moaștele mă înțeleg.

5s99-3awsht7un4mw-u5x8m

Mă ridic din pat,  palid și amețit. Arunc tricoul transpirat de pe mine. Nu mă spăl. Dau cu parfum. Să miros a piele moartă și a levănțică. Exact ca moaștele. Peste tot văd doar moaște. Moaște pe pământ. Moaște în aer. Moaște pe gheață.

Mă uit la televizor. Nu pot să fiu atent la ce spun oamenii de acolo. Mă uit în ochii lor și mă întreb. Oare câți dintre ei o să devină moaște? Oftez. Puțini. Prea puțini, din păcate. Sufletul omului de rând nu e curat. Și eu le spun. Le spun tuturor. Duceți o viață mai cinstită, fără de păcat, și o să fiți și voi moaște. Nu ar fi frumos să fim toți moaște? Să se adune munți și munți de moaște, până când ne năruim sub greutatea lor, de fericire. Dar oamenii se uită ciudat la mine. Nu înțeleg.

Nu îl iubesc pe Dumnezeu destul cât să își dea seama că așa își arată el iubirea. Așa te răsplătește pentru o viață în slujba lui. Nu îți dă ani în plus. Nu îți dă sănătate. Noroc. Succes. Inteligență. Fericire. Dar îți face cadavrul păstrămos și frumos mirositor. Ca generațiile următoare să-l pupe și să se minuneze și să se convingă că asta este puterea lui Dumnezeu. Așa se manifestă el în lumea omului. Tăbăcește cadavre cu mila lui și le  face să nu pută.

Mulți nu înțeleg. Li se pare macabru.  Se uită la moaște și văd hoitul, nu iubirea nemărginită din spatele lui. Văd orbitele goale, nu viețile pline. Dar eu mă uit la mâna mea și știu că, după ce mor, venele se vor usca și se vor strânge pe os, carnea se va duce, pielea se va bătători. Buzele ateilor se vor descompune și nu va rămâne nimic din ei. Dar buzele ăstea cu care am pupat atâtea moaște se vor încârliga uscat, ca niște jaluzele stricate, dezvelind ultimul meu zâmbet etern de fericire. Și oameni de pretutindeni îmi vor pupa obrajii surpați, zbârciți și negri și vor simți că asta e adevărata dragoste a lui Dumnezeu. Pentru că doar el și McDonalds pot face o bucată de carne să se usuce fără să se strice și să stea așa mii de ani. Închinați-vă în fața Gloriei Divine! Cadavrul semi-permanent!

pr_argatu

***