Data: 20 Octombrie
Mood: Trist
Melodia Zilei: Reamonn – Supergirl

Draga jurnalule.

Am realizat azi, cu tristeţe că nu am niciun prieten. Adică în afară de funcţionarii publici cu care interacţionez când plătesc facturile şi de tanti aia antipatică de la magazinul din colţ şi copiii care îmi pun căcat pe clanţă, eu nu interacţionez cu nimeni. Bine, tehnic, nici cu copii. Interacţionăm cu clanţa, şi eu şi ei.

Cum afară este riscul ca lumea să mă scuipe când încerc să fiu prietenos, m-am gândit să îmi fac prieteni pe net. Aşa că mi-am tras DC şi am încercat să socializez cu oamenii care downloadau porno de la mine. Spre exemplu:

[03:11:23] <[RO][B][rds]anty-crysty> te pregatesti sa faci o laba?
[03:11:33] <[RO][B][rds]anty-crysty> salut, vrei sa discutam :) ?
[03:11:47] <[RO][B][rds]anty-crysty> vezi ca la minutul 37 incepe o scena misto, daca vrei sa faci o laba
[03:12:14] <[RO][B][rds]anty-crysty> eu sunt crysty, daca vrei sa vorbim dupa ce termini de facut laba sunt aici :)

Nu a raspuns niciunul dupa. Adica am incercat sa fiu prietenos dar nu inteleg unde gresesc. Am o colectie foarte variata de porno. Daca tot trag atat de multi oameni porno de la mine, ar putea sa ma intrebe, sa le fac recomandari, sa le spun ce mai e hot in domeniu. Mna.. nu stiu ce sa zic.

Si m-am intristat si am inceput sa trag poze cu oameni si sa incerc sa ma photoshopuiesc cu ei acolo in poza ca sa para ca sunt prietenii mei dar nu prea ma pricep la photoshop aşa ca imi imaginez că eu făceam poza. Spre exemplu:

Eu cu niste prieteni cool. Eu am facut poza.

Pe seara m-am plictisit si m-am apucat sa citesc bloguri si sa las commenturi. E tot o forma de socializare…nu? Asa mi-am facut multi amici virtuali. Se pare ca oamenii care citesc bloguri sunt la fel de lipsiti de viata sociala si de aptitudini sociale ca si mine :) Ma simt mai bine.

Întâi vroiam să scriu un episod nou din jurnalul antichristului dar am scris ceva pe futezătorii şi mi s-a făcut lene.

Aşa că scriu mai încolo.

Dar cum e luni şi fac trafic ghebos dacă am un post de dimineaţă, am zis să scriu ceva repede. Deci mic ghid de a fi muist cu blog pe net.

Pasul 1. Dacă ai deja destui cititori  încît un post nou, oricât de imbecil şi minuscul ar fi, o să-ţi facă trafic, merge să faci unul scurt şi despre nimic doar ca să păcăleşti cititorii cu un click. Te iartă în două zile, că sunt proşti.

E uimitor cum femeile sunt de mii de ani violate şi a trebuit să vin eu, în 2009 să ofer soluţia supermă ca să scape de acest calvar. Dacă stai să te gândeşti mai bine, ajungi la concluzia că-s toate proaste.

Deci. E o fobie şi în acelaşi timp o fantezie erotică a tuturor femeilor să-şi ia un sex neaşteptat şi necerut explicit. Dar ce pot ele, săracele, cu inferioritatea lor fizică să facă într-o situaţie când nu au chef de această fantezie erotică cu ţigani ?

Simplu. Încep să se cace.

Da aţi citit bine. Cum vede că nu mai are cum să scape, trebuie să înceapă a se screme să-şi umple chiloţii de rahat. Când smulge ăla hainele de pe ea şi dă de duhoare o să-i moară instant. Am calculat eu aşa, cred că sunt maxim 20 de scatofili violatori în lume. Deci şansa să se bucure când vede o pizdă plină de rahat e minusculă.

O prietenă isteaţă a adus problema că ea nu poate să se cace la comandă. Că dacă nu iese nimic? Pula mea… măcar o băşină acolo de efort tot iese…

Am descoperit zilele astea iadul. Cel puţin varianta mea personală. Eu, într-o încăpere infinită, albă, cu Fred. Şi sunt imaterial. Oricât aş încerca să îl strâng de gât, mâinile mele trec prin el.

Fred e un puşti de 16 ani care merită ucis lent. Este primul om care a făcut 1 000 000 de abonaţi pe youtube. Filmuleţele lui au şi 20 000 000 de vizualizări. Şi sunt mai sinistre decât 1man1jar de o mie de ori.

E crunt gîndul că, oricât v-aţi chinui, orice aţi face, e o şansă de 99,9999% să nu ajungeţi niciodată mai popular decât Fred.

Nu înţeleg de ce milioane de oameni s-ar uita la aşa ceva. Poate lumea chiar e retardată şi nimic nu are sens. E tortură vizuală pură. Credeam că ştiu ce-i ăla umor. Şi ceva psihologie. Credeam că aş înţelege dacă ceva e hazliu sau nu. De ce s-ar uita cineva la ceva. M-am înşelat.

Am rămas traumatizat. Când mă culc, în fiecare zi, nu mai există liniştea aia şi întunericul în care mă scufund. Într-un colţ al minţii este el, Fred, urlând HIIIIII IT’S FREEEEEED!

Fred este antichristul

Se trăieşte cu o impresie falsă. Omenirea crede că urâtele nu sunt futute din cauză că sunt urâte. Nimic mai departe de adevăr. Urâtele nu duc lipsă de sex din cauză că masculii îşi feresc pula de ele. Ci din cauză că îşi feresc gura. Am să demonstrez această teorie cu acest grafic avansat.

Deci se ia de analizat cât de intime, proprii, personale şi sacre sunt considerate anumite lucururi pentru cele două sexe, ca să vedeţi diferenţele.

Primul lucru pe care îl analizăm este, să zicem, aproape de limita de jos. Câinele vecinului. Observăm că ambele sexe dau nu dau un rahat zburător pe câinele vecinului. Parcă bărbaţilor le pasă mai mult, căci câinele e un animal masculin, care latră şi muşcă străini.

Trecem ceva mai sus, la deget. Degetul e cam “meh” pentru ambele sexe. Te uiţi unde-l bagi, eşti atent cu el, dar dacă este absolut necesar ai cam atinge orice cu el. Te speli, asta e. Nimeni nu a rămas traumatizat de o experienţă nedureroasă care a implicat un deget. E doar un deget. E meh. Se observă că este ceva mai intim la femei, care îi dau puţin mai multă îngrijire şi atenţie decât la bărbaţi. Un alt motiv pentru care degetul este mai puţin intim la bărbaţi decât la femei este că se întâmplă mai des ca un mascul să introducă un deget într-un anus străin decât o femeie.

La gură deja lucrurile se complică. E un loc destul de intim atît pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Toată lumea se uită ce bagă în gură şi nu pui botul pe orice. 99% din lucrurile pe care pui mâna zi de zi nu le-ai băga în gură nici în ruptul capului. Iarăşi, femeile sunt puţin mai sus cu intimitatea pentru că dau mai multă atenţie gurii lor. Trăgându-se din animale rumegătoare, foarte multe femei clefăie gumă non stop, să o cureţe chipurile, deşi guma de mestecat e o mare vrăjeală inutilă. Dar intenţia contează.

Şi la genitale lucrurile diferă radical. La femei pizda e un lucru sacrosant. Sigur, l-ar săruta pe Icsulescu, dar nu s-ar fute cu el! Pizda e considerată nejustificat de magică şi importantă. De parcă ar fi centrul esenţei lor. Majoritatea femeilor se comportă ca şi cum pizda lor este cel mai de preţ dar pe care îl au de la natură/dumnezeu/cthulhu/altezeităţi, că toată lumea vrea pizda lor şi că e datoria lor să O PĂZEASCĂ. SĂ O PĂSTREZE PENTRU CEI DEMNI ŞI ALEŞI. Pentru Frodo, Neo, Harap-alb, Harry Potter şi Anakin Skywalker.

Pe când la noi, masculii, pula e cam ca degetul. Dacă ai atinge ceva cu mâna, probabil nu te-ar jena prea tare să o atingi cu pula. Nu ai simţi că a decurs o acţiune intimă, că hotarele fiinţei tale au fost năpustite. Ai pune pula pe orice, numa să nu doară.

Şi de aici, dragii mei cititori vine concluzia.

Noi, bărbaţii nu am avea nicio problemă să futem o urâtă. O grasă. O cioată, o hâdă, o naşpetă, o strâmbă, o moanstră. Mare chestie. Dacă nu te deranjează să pui mâna pe ea, nu te deranjează nici să pui pula pe ea. Problema e că cioata, hâda, borâtania şi grasa, vrea să te apropii cu faţa de ea. Să o săruţi. Ceea ce e DESTUL DE INTIM şi pentru noi bărbaţii. Nu ne-am lipi buzele de orice naşpetă.

Deci urâtele nu sunt futute PENTRU CĂ NU ŞTIU SĂ PUNĂ PROBLEMA! Dacă ar spune urâta “Băi, mă fuţi şi pe mine? Numa pula-n pizdă, aşa, fără să te apropii cu capul de mine. Eu mă aplec peste masa asta şi tu mă pompezi până te dor şalele. E ok?”

Şi da. Ar fi ok. Vreţi futute, învăţaţi să formulaţi problema adecvat.

Din păcate majoritatea cioatelor consideră că sunt frumoase în felul lor şi se ambiţionează să ajungă la al doilea cel mai intim loc al bărbaţilor.

Tot din această diagramă se înţelege şi de ce noi, bărbaţii, nu considerăm că ne înşelăm prietena când dăm o muie fără obligaţii.

Nu. De anusuri nu vorbim. Se înţelege din diagramă. Pe al meu, dacă-l atinge cineva, şi din greşeală, o să aibă nevoie de trei sezoane de CSI să-i identifice cadavrul.

P.S. Nu uitaţi de:

Băusem aseară vreo câteva beri, ceva normal, şi m-a tăiat pişarea. Ceva normal, iarăşi. Anormal era că eram în Club A, unde se duc numa hipstări cu fular şi tipe naşpete care se preling senzual în penumbră poate-poate pune botu’ un gherţoi că ele-s gagici mişto.

Şi cum mă pişam eu, admirându-mi enormitatea solzoasă de pulălău, am ridicat ochii spre posterul din faţa pişoarului.

Un cetăţean cu un batic ce îi masca juma de faţă tuciurie forţa o uşă cu un levier. Scria mare: „CREDEŢI CĂ DACĂ ESTE RROM, ESTE INFRACTOR?”

În cadrul doi se dovedeşte că brazilianul cu pricina de fapt salva o fetiţă de la incendiu şi scria mare: „ DOAR PENTRU CĂ E RROM ASTA NU ÎNSEAMNĂ CĂ ESTE INFRACTOR ! Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromă!, asociaţia S.P.E.R bla bla bla, pula-n cur etc”

În primul rînd, coae, ar trebuie să fie S.P.D.E.R, că „despre” este şi el un cuvânt. Stop prejudecăţilor despre cuvântul „despre”! Este şi el cuvânt! CE, DACĂ E MAI NEGRU NU MERITĂ LITERĂ MARE LA ÎNCEPUT?

În al doilea rănd nu cred că acronimul deţine destulă tărie testiculară. Eu cred că merită o notă de disperare: S.P.E.R.M.A! Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromă Măcar Acum!

Dar în cel mai important şi ultim rând, bă, cretini mai sunteţi cu campania voastră! Eu nu m-am uitat la omul cu  bandană peste nas şi gură care forţa o uşă cu levierul şi m-am gândit că e infractor pentru că e ţigan. M-am gândit că e infractor că are o bandană peste nas şi gură şi forţează o uşă! Pula mea, putea să fie jumătate mongol şi jumătate evreu, tot infractor credeam că e. Dacă eu alerg cu maceta spre voi, o să aveţi impresia că vreau să vă omor pentru că-s moldovean, sau din cauza finului indiciu că alerg cu maceta spre voi?

Serios. Terminaţi cu poponăria. Nu am impresia că tipul tuciuriu şi nespălat din autobuz vrea să mă facă la buzunare pentru că e ţigan. Am impresia asta pentru că se uită lung şi cu foame spre buzunarul meu şi nu arată ca şi cum ar avea o destinaţie în cap când s-a suit în autobuz. Faptul că e ţigan în 90% din cazuri e doar o tristă coincidenţă.

E ca trista coincidenţă de la televizor, când proasta de la ştiri povesteşte pe un ton placid despre nişte domni care s-au luat la bătaie cu săbiile în plină stradă. Şi imediat eşti uimit. Te gîndeşti „uite bă, cum a ajuns lumea în ziua de azi! se taie om cu om pe stradă”. Şi după ce îi arată pe gentălmeni, observăm că sunt nişte domni de etnie ţigănoasă pe nume Termoficare şi Mendeleev Ambasador Sfârloagă care făceau ceva normal pentru dumnealor, adicătelea se tăiau. Şi te linişteşti că nu erau oameni, erau ţigani. Zi-le, bă, pe nume, din prima. Nişte ţigani. Nu mă lua prin învăluire cu „cetăţeni” că n-am murit la revoluţie ca să fim politically correct.

Ce încerc să zic este că discriminarea este bună. Este foarte bună. Este normală. Şi EXACT genul de discriminare pe care au observat-o bine dar neintenţionat idioţii de la SPERMĂ. Discriminăm împotriva stilului de viaţă şi a intenţiilor probabile ale individului, nu asupra etniei. Dacă văd un domn tuciuriu, la costum, citind Business Standard am să cred că e un domn. Şi atât.

Dacă văd o scursură a societăţii cu 5 fuste sub care se ascunde doar jeg şi o pizdă soioasă care trînteşte boraci de la 13 ani încoa, care nu a muncit o zi în viaţa ei şi răcneşte din toţi plămânii,  sau un cocalar slinos cu meclă de hoţ de biciclete şi dicţie de Tarzan la începutul cărţii o să îi discriminez.

Nu mă uit la ce culoare au sub jeg. Pot fi papuaşi, innuiţi, mohicani, români, ţigani, coreeni, nu-mi pasă. Tot o să vreau să le pun piciorul pe gât şi să-l trosnesc, ca să scap societatea de încă un parazit.

Faptul că 99% din ei sunt ţigani nu înseamnă că generalizez. Pe cei care nu-s paraziti îi respect. Dar, în esenţă, etnia e irelevantă. Când îl iei la pumni, îl iei în calitate de infractor, de parazit, de jeg şi de scursură a societăţii, nu în calitate de ţigan. Unde e discriminarea aici?

Intenţie bună au ăştia de la S.P.E.R, dar cu asemenea realizare s-au cam înecat ca ţiganul la mal.

Futezătorii vor revoluţiona umorul mai ceva decât a revoluţionat noaptea făcutul de labă pe întuneric.

Futezătorii este un site pe care nişte domni vor scrie nişte lucruri cam zilnic. Lucruri la care să ne râdem şi să ne simtem bine.

Futezătorii nu este un blog, pentru că blogurile sunt o poponărie.

Futezătorii nu e gata 100% încă, mai avem lucruri de făcut şi chestii de modificat, dar o să o facem din mers. Cam ca la sex: găseşti o gaură şi dai din cur pe pe ea până te simţi bine. Pe ghicite, timid, dar suntem pe drumul cel bun.

Futezătorii este adevărul promis.

Şi adevărul mereu e undeva la mij.

(textul nepublicitar e ceva mai jos)

Ăştia de la McDonald’s ar trebui să-şi schimbe numele în McMamaomida’s.  Sau Căpitanul Sugestie. Şi KFC, futu-i in gură, să nu se simtă ignoraţi.

Nu poţi să te duci liniştit, să spui CE VREI şi să îţi dea CE VREI. Noo, vine puletele ăla care a terminat liceul la seral şi îţi face sugestii fine de lucruri pe care ai vrea să le mânânci dar eşti prea idiot să le gândeşti cu capul tău.

Vreţi şi cartofi ?
Doriţi şi salată?
Desert?
Băutură mare?

Dacă vroiam băutură mare CEREAM BĂUTURĂ MARE, FUTU-TE-N FICAT de minimalist salarial ce eşti. No ştiu că nu e vina ta că spui prostii de genul, aşa te-au îndoctrinat şefii să spui, ăia de au supt marketing direct din pula antichristului. Îmi pare rău că ţi-am zis minimalist salarial, dronă nesemnificativă ce eşti.

Dar nu serios, mi-l şi imaginez pe trainer cum le explică în prima zi de muncă.

“Deci dragi drone. Clientul e prin definiţie un om prost cu fruntea osoasă şi depuneri de calciu pe partea dinspre creier. El intră aici cu foamea în glandă, ca prostul, şi dacă îi fluturi prin faţă nişte accesorii comestibile, la care trebuie doar să zică da, va da aproape sigur din cap bălos când se va gândi la ele. Aşa vindem noi sosul!”

Nimeni nu vrea sos. Sosul ţi-l bagă pe gât. Mai ales la McDonald’s. Culmea aroganţei, îmi iau o şaormă de-aia stupidă de la ei şi mă întreabă aia:

- Ce fel de sos doriţi? Ketchup, maioneză sau numaiştiuce?

Sărim peste evidentul fapt că sosul vine la plic şi trebuie desfăcută toată şaorma aia ca să îl înfigi unde trebuie ceea ce e chiar mai stupid decât să-l torni pe deasupra ca prostul, dar nici nu m-a întrebat dacă mai vreau să dau zece mii pe un plic de smecleu. Direct m-a întrebat ce fel de smecleu vreau, ca şi cum mi-a citit ea, proasta satului, gândurile şi şi-a dat seama că eu nu pot mânca căcatul ăla de şaormă fără căcatul ăla de sos.

Serios, e ca şi cum m-aş duce eu la o duduie şi n-aş pune problema dacă vrea sau nu să o fut, ci să o întreb direct:

- Unde o doriţi? La bărboasă, la lorgean sau la măsea?

Data viitoare când mă mai întreabă una dacă vreau ceva ce NU am comandat, o să îi răspund.

- Nu, dar dumneavoastră doriţi, ca bonus, când vă plătesc. să vă trântesc aici pe tejghea cu curul în sus şi picioarele desfăcute ca aripile vulturului şi să vă fut în diagonală la mizerie de să vă căcaţi cu gaură pe mijloc, ca covrigu’ toată săptămâna?

CU DOAR UN LEU.

Bine aţi venit la concursul naţional “Hipserul anului 2009”! Cu premii pe bune!
E cam aşa: aici în stânga votaţi  (în curând!) care e cel mai mare hipster al anului, apoi trimiteţi pe mailul meu , superdumnezeu la Gmail punct com care credeţi că o să fie primii 3, ÎN ORDINEA CORECTĂ. Cine va ghici va primi o pălărie de hipster PE BUNE de la mine.

Dacă sunt mai mulţi o să împărţiţi pălăria între voi.

Cîştigătorul la sfârşitul lunii octombrie. Numa bine, să fie frig, să se justifice pălăria de hipster. Mai jos aveţi prezentaţi candidaţii.

Florin Găozea. Florin Găozea este un solist, sau instrumentist, sau gen de la formaţia HI-5. Deţine un blog şi bloggăreşte în blogosferă. Nu se ştie de ce blogosfera e o sferă, pentru că mai mult e un cerc în care fiecare face labă celui din dreapta, nu se ştie clar nici cui pulă i-a supt dânsul ca să ajungă băgat în seamă de blogări sau dacă chiar îl bagă cineva în seamă sau doar e o impresie pe care îi place să o lase dar mna.. nuj ce vroiam să zic aici. E un om care există!

Argumentul pro: Uitaţi-vă la el! E hipstăraş cu ochelari de hipstăraş si fulăraş de hipstăraş care, na… recunosc.. la el are un scop. Ascunde faptul că are gât cât Petre Roman . Şi ARE ŞI PĂLĂRIE DE HIPSERAŞ PURTATĂ ÎN INTERIOR. Ce să mai, la look e perfect, nu poate fi nimic mai hipster decât el, estetic vorbind.

Argumentul contra: Ca muzician nu e destul de hipster. Nu cântă brit-pop-indie-smecleu de-ăla cleios, ci cântă manele new age din categoria rimei fly sky high, un fel de ce scoate moga dar naşpa.

Mihai Bendeac: Mihai Bendeac nu există. Mihai Bendeac a ajuns în aşa hal de fixat pe munca lui de imitat alţi oameni încât se imită şi pe sine. De fapt, el e singurul personaj pe care îl joacă prost. Acuma o arde ca superstarul pe la Antena şi are şi un blog care ar vrea să fie hazliu deşi nu e. Demonstrează zilnic că nu ştie să termine text cu un paragraf bun, aşa că are mereu o formulă clasică de genul „vă pup, vă iubesc şi vă stimez” sau ceva asemănător de oligofren. Acum cred că se bucură că au apărut pe net poze cu el dând limbi în mij, demonstrând astfel că ştie ce gust are fofoloanca. Nu aş zice că e gay. Ar fi irelevant. Dar să presupunem că poponăria n-ar fi o variabilă de tip adevăr, cu valorile true si false şi ar fi mai mult aşa, ca o axă. Ei bine, pe acea axă el s-ar afla mult mai aproape de punctul unde se împart pulile în snopi decât majoritatea oamenilor.

Argumentul pro: Cînd dă jos tot machiajul e chel ca gămălia acului şi o caricatură de om cu expresii faciale deformate ca defect profesional. Aşa că e normal să se îmbrace ca un hipster strident ca să distragă atenţia de la faptul că, ca om, nu există. El este un actor de comedie foarte bun. Şi asta e şi problema lui principală. Crede că daca spune bancuri bine, şi scrie bancuri bine. Se crede om complet, ca hipsterul ăla de DaVinci deşi are nişte glume în el de îmi vine să apăs pe mute cînd îl citesc. Coae, lumea râde la faţa ta, nu la glume. Serios! Bennyhillule! Fă ceva cu faţa aia şi găseşte-i glume pe măsură, de la alţii! E teatral în gesturi şi exprimare şi când nu îl filmează nimeni, ceea ce e o mare hipstăreală şi evident poartă pălărie în interior!

Argumentul contra: Nu numai că nu cântă britpopoindiecrap dar chiar nu cântă deloc. Să nu-i dăm idei, totuşi, că la cât de complet se simte s-ar putea să-şi facă trupă.

Tudor Chirilă: Tudor este cel mai deştept om de pe planetă. El a reuşit în viaţa lui lungă de idol al adolescenţilor să citească mult, când nu futea adolescente, aşa că a ajuns un lider de generaţie de mucoşi, acum mentorizându-i la cap din vasta lui experienţă de viaţă. Aia cu cititul, nu cu fututul de adolescente. Cîntă la Voma Veche şi se udă adolescentele când îl aud. Dacă aveaţi peste 18 ani când a apărut trupa Voma Veche, probabil n-aţi auzit de el. Dacă aveţi acum peste 18 ani şi l-aţi ascultat pe vremuri, probabil vă e ruşine de ce proşti eraţi. Dacă nu vă e ruşine, felicitări! Nu aţi evoluat deloc în ultimii ani, duceţi-vă să sugeţi muia de târlani proşti!

Argumentul Pro: Poartă pălărie în interior. E semidoct dar se crede cult. Vorbeşte mult şi cu un aer de profunzime în truisme, clişee şi kitschuri intelectuale. Cîntă un pop-rock soft de adormit pula. Are impresia că soarele răsare din curul lui şi că e capabil să ofere un model demn de urmat în viaţă pulifricilor de liceu.

Argumentul Contra: E uneori violent şi hipsterii de obicei îs prea lăbari să sară la bătaie.

Formaţia Hamsterdams: Formaţia Hamsterdams  e o formaţie de brit-pop-indie ceva, cu o instrumentaţie de-aia de o înveţi în 2 zile relaxat şi cu o voce mai monotonă decât mersul trenului. Sunt hipsteri

Argumentul pro: Sunt hipsteri! Uitaţi-vă ce hipster e hipsterul ăla în mov care s-a suit pe bloc să facă somnic în eşarfa aia pufoasă a lu’ mă-sa! Cîntă muzică de hipsteri. Uneori poartă pălărie în interior.

Argumentul contra: Uneori nu poartă pălărie în interior.

S-au umplut staţiile de metrou de raţe care ţin un dispozitiv de curăţat WC-ul. De când a devenit raţa un simbol pentru igiena căcăştoarei? Nu îmi pare a avea prea mari tangenţe cu actul în sine. În primul rând, habitatul ei nu se intersectează cu vasul de la toaletă. Decât când vrei să faci glume mişto şi ascunzi o raţă în veceu, pui capacul şi aştepţi să se sperie şi să se pişe una pe ea când se duce să se pişe. Ăştia au impresia că dacă un animal trăieşte în apă e curat. Fals. Pe această linie logică şi căcatul e un lucru curat, că în 80% din cazuri îl văd scăldându-se, sau pregătindu-se de ultimul duş care îl trimite în jos pe ţeavă. Căcatul de om, zic. Căcatul de animal e mai sălbatec în apucături.

Aţi luat vreodată o raţă la un subbraţ, să îi crăcănaţi ciocul cu mâna cealaltă în timp ce o  strângeţi? Le pute gura! Ce fel de expert în igienă e ăsta, căruia îi pute gura? ŞI CU CE ŢINE PRODUSUL DE CURĂŢAT PENTRU CĂ RAŢELE NU AU DEGETE!

Nu tot ce e ud e curat, băieţi. Asta am învăţat de la sutele de curve mizerabile pe care le-am futat.

Şi că tot e vorba de fecale. M-am dus la fornetti, dintr-un masochism nostalgic. Înainte aveau chestiile ălea, pseudopizza, cu umbră de salam bărbos şi miros de brânză de ţăran, dreptunghiulare, cărora le ziceau pontino. Habar n-am ce curu’ mă-sii e un pontino şi de ce e dreptunghiular, dar creativii de la fornentti, ăia cu minim un curs de 3 zile de creativitate şi o scrumieră ceramică pictată de mână la activ s-au gândit că, dacă tot aduce chestia aia cu o pizza cam cât aduc eu a fiinţă umană decentă, să îi zică direct pizza. Nu nu, nu o fac ca pe pizza. E acelaşi rahat, cu acelaşi gust fecal, făcut în acelaşi mod, dar cu o nouă formă, dinamică, trapezoidală, care ADUCE cu cea a unei felii de pizza.

Şi nu încape în pungă. Latura mare e prea mare şi poponăria aia de mâncare se înfige în pungă ca o pulă în nara unui copil de 11 ani, rămânând afară ca burta unei grase cu tricou mulat. Dar clienţii se pot bucura acum de gustul nestăvilit al unui trapez, net superior gustului de dreptunghi.

Continuăm seria de fecale cu poliţiştii de la circulaţie. Cred că mama lor e mândră rău că stau în intersecţie şi dau din mână. Nu am ajuns, ca civilizaţie, într-un punct în care am putea dresa roboţi să facă un lucru aşa de simplu? Şi să ne şteargă la cur, că e din aceeaşi categorie.

Pe un afiş de căcat, reclamă la următorul concert Florin Salam, am văzut un manelist paradoxal. Îl chema Adi de Adi. Ceea ce ridică următoarea problemă: ce a fost mai întâi, adiul sau adiul?  Cum poate ceva să provină DIN SINE? Este Adi de Adi etern? Este el ceva ce a existat de dinaintea spaţiului şi timpului, astfel ajungând să fie propria lui origine?

Este Adi de Adi Dumnezeu?

Şi dacă da, de ce nu e cap de afiş?