Salut! Dacă ai găsit această foaie la tine în poşetă, înseamnă că te-am futat aseară. Pentru o bună contorizare a performanţelor mele sexuale, presexuale şi postsexuale, te rog să completezi această fişă, să o scanezi şi să o trimiţi pe adresa de mail superdumnezeu at gmail punct com. Nu, nu veni la mine la uşă cu ea în mînă ca scuză să mă mai vezi o dată. De ce să stricăm un one night stand frumos cu un dialog stupid mult după moment. Aş vrea să te ţin minte aşa cum erai: beată muci şi anonimă. Să începem.

1. Faptul că te-am învârtit pe potecuţe ciudate până la mine acasă arătându-ţi luna şi norii şi stelele, şi vorbind mult ţi s-a părut:

a) romantic
b) agasant
c) o încercare evidentă de a mă împiedica să ţin minte clar unde dracu’ stai

2. Garsoniera mea ţi s-a părut

a) boem aranjată şi curăţică, comparativ cu alte case de masculi
b) cam mirosea a cauciuc încins, bere şi băşini.
c) nu, nu am crezut că „chestia” aia e sculptura „Fantoma Soarelui Pierdut” de Brâncuşi şi că valoreză o avere. Era evident o sobă de teracotă, ţăran care eşti!

3. Atmosfera creată de mine ţi-a lăsat impresia că

a)  Muzica în surdină completa perfect starea de spirit în care eram.
b) Te-ai dus să te caci şi ai pus muzică ca să nu se audă zgomotele. Ştiu că ai dat drumu’ şi la apă să curgă, la derută, dar tot m-am prins că te caci
c) Mi s-a părut puţin deplasat când te-ai dezbrăcat la pula goală, ai scos maceta şi ai început să ataci soba, scoţând zgomote de light-saber cu gura. Nu sunt atât de mare fană Star Wars. Şi cu toate că nu ştiu cine-i ăla, m-am simţit ofensată când mi-ai zis că am meclă de Jar-Jar Binks.

4. Pula mea, ca mărime, e

a) o dihanie imensă ce nu poate fi concepută de mintea omului
b) chestia aia ar trebui dusă la circ. sau la muzeu. sau la un circ-muzeu
c) sincer, îţi cam face coaiele să pară mici

5. Ca performanţă m-am descurcat:

a) ca un zeu. Am avut orgasme multiple şi faza aia când m-ai ridicat într-o mână, m-ai pus pe tavan şi m-ai futut acolo mi s-a părut suprarealistă
b) cu tote că sunt frigidă gen vaginoi paralizat, tot am avut orgasme multiple şi faza aia când m-ai ridicat într-o mână, m-ai pus pe tavan şi m-ai futut acolo mi s-a părut suprarealistă
c) Da. Ai adormit înainte de a o introduce, idiotule.

6. Dimineaţa
a) te făceai că dormi aşa că am plecat
b) te făceai că dormi aşa că te-am trezit şi ai început să scoţi sunete guturale de porc înjunghiat la mine, cu o privire de psihopat aşa că am plecat
c) faptul că, chit că te făceai că dormi, eu tot te-am trezit şi nu am plecat nici când scoteai mugete de animal rănit la mine, a determinat nefericitul accident ce m-a făcut să plec cu un ochi vânăt.

7. Per total, experienţa a fost
a) cea mai tare noapte din viaţa mea.
b) eşti un psihopat.
c) eşti un psihopat. sună-mă.

Cred că am o mică manie. Ăla e hipstăr, ălălalt tot hipstăr, tot ce văd sunt hipstări. Şi totuşi mulţi habar nu au ce e ăla un hipstăr şi de ce consider eu că e cea mai josnică subspecie umană, responsabilă cu decăderea a tot ce este cultură occidentală.

Mi-e greu să explic. Nu că n-aş sti cum. Mai mult din cauză că trebuie să-mi retardez discursul ca să înţelegeţi şi voi ceva. Mă gândesc chiar să încep multe fraze cu „prietene”, ca să vă fie limbajul familiar, dar cred că ar fi cam mult.

Hipstărul este.

Asta e principala problemă a omenirii. Că hipstărul este. Dar ce este el?

Păi hipstăreala e o subcultură. Cam ca maneleala, doar că, spre diferenţă de maneleală, hipstăreala e o subcultură cu pretenţii. Membrii acestei subculturi se cred mai citiţi, mai isteţi, mai artişti şi cu o mai mare afinitate pentru cultura urbană decât noi, restul oamenilor. Ei se opun profund mainstream-ului, dar această opunere este una falsă. Ei propun ca antagonist al masei de oameni care arată la fel, fac şi gândesc acelaşi lucru o masă de oameni care arată la fel, gîndesc şi acţionează aglutinat, DAR ALTFEL decât prima masă. Diferenţa dintre ei şi mainstream este doar de aparenţă, nu şi de esenţă. Fiind cam tâmpi, nu observă că opunerea logică faţă de mainstream ar fi individualismul. Sunt aceeaşi mărie, cu pălărie, dar de altă culoare.

Diferenţa dintre subincultura hipstăr şi cea, să zicem, emo, sau minimal, e că cei din urmă sunt boraci mici, pe cînd hipstării nu prea au scuza vârstei, găsindu-se în număr mare în segmentul 22-30 de ani. Studenţi, clasa muncitoare, oameni serioşi, cică.

Caracteristica principală a hipstărului este mimetismul. Dar iarăşi, cum e şi normal, un mimetism superficial. Hipstărul extrage aparenţa din culturi de care nu aparţine şi pe care nu le înţelege, le adaptează la standardele lui de superficialitate cu iz de nou, mândru că a REINVENTAT ceva. Adevărul e mult mai trist. Ei nu reinventează nimic, doar smulg învelişul lucrurilor diferite şi le însuşesc, înţelegând din conceptul de bază cam cât înţelege un autist din dansul de împerechere al cocoşului de munte.

Şi acest lucru li se pare cool. Să vă dau exemple, să mă înţelegeţi.

Tipul cu creastă şi pierce în sprânceană, care nu ştie cine au fost the misfits, the ramones, că sid vicious nu era vocalul de la sex pistols şi care mai arde un post punk şi un „ooh your sex is on fire”, care e anarhist 3 ore pe săptămână şi corporatist în restul timpului, e un hipstăr. El a jupuit lookul culturii punk şi îl poartă ca o mască, atâta timp cât se simte bine în ea. Nimic de acolo nu îl defineşte, nimic de acolo nu e mai profund de piele. E doar un şou, să se simtă cool.

Din anii 30 şi 40, hipstării au înţeles pălărie şi eşarfă. Din anii 60 au înţeles haine vintage. Din cultura punk au înţeles pătrăţele şi pierce-uri, din cea nerd ochelari cu rama groasă şi păr în ochi. Din aia gay haine androgine şi machiaj la tipi. Din aia hippie rahaturi hand made şi simboluri florale. Un hipser poartă tricou cu Che Guevara deşi habar n-are cine e ăla. Un hipster dă 2 milioane pe o pereche de gumari Converse fără să ştie ce însemnau gumarii acu 20 de ani. Ce simbolizează ăia. Un hipstăr dă 15 milioane pe o bicicletă cu o singură viteză, simplistă că arată ca în anii 60. Hipstării jupoaie toate simbolurile culturilor şi epocilor pe care nu le-au trăit şi înţeles. Transformă lucruri ieftine, de masă în alte circumstanţe, în chestii scumpe şi pă trend. A început cu pantalonii rupţi şi uzaţi din fabrică, că ăia care umblau cu pantalonii rupţi şi uzaţi nu le păsa şi erau culeanu.

Acum poţi fi la fel ce cool ca cineva din alt spaţiu sau timp pe mulţi bani! Poţi emula sărăcia anilor 60 în haine de fiţe!

Şi asta e problema principală a hipstărilor. Că aleg tot ce e facil şi superficial. Imită prost şi bezmetic şi prin asta insultă lucrurile pe care le imită. Totul e simplificat şi transformat în pastile de „cool”. Remixăm „du-mă acasă măi tramvai”. Punem la gât cravata de pionier a lu bunicu, luăm o poşetă hand made şi ne dăm cu bicicleta prin oraş.

Să nu înţelegem nimic. Să interpretăm facil şi autist toată istoria şi cultura şi să extragem doar ce e cool din ea. Amestecăm tot, eliminăm ce e complicat şi cerebral şi ne-a ieşit ceva simplu, de consum în masă. O epidermă cu mirajul profunzimii. Muzică, artă, futut. Totul merge hipsărizat şi adus la un numitor comun cu bale în colţul gurii.

Che Guevara e tipul ăla cool de pe poşetele pentru bărbaţi. Dă bine.

Vreau să menţionez la început că Voiculescu mi-e antipatic. Indiferent unde aş lucra sau n-aş lucra, il găsesc odios şi sinistru din toate unghiurile. Bine, dacă aş lucra la Intact sigur l-aş găsi cald, pufos şi o figură paternă. Dar până în momentul în care o să scriu la intact şi o să mă jur cu mâna pe coaie că acest articol a fost scris într-un puseu de nebunie temporară, e odios şi sinistru.

Cum ştiu că nu am cum să conving trolii băloşi care intră aici că nu e comandă din trust articolu ăsta, recunosc direct. E comandat de Vântu, de Dragoş Stanca, de Tanti Maria, de Zoso, de duşmanii lui Ciutacu şi de mama lu Băsescu. Sunt o curvă şi scriu la comandă.

Dacă tot am stabilit asta, să trecem la subiect.

Voiculescu se crede cool. Voiculescu are blog. Mailul de la blog e coolmogul@yahoo.com . Am scris mailul aşa ştiind că motoarele de spammeri o să îl bage în baza de date acum. Nu că aş fi eu nesimţit, dar zic că nişte reclame la cialis i-ar prinde bine.  Deci. Ne întoarcem. Voiculescu ştie că e sinistru de mult. Că are charismă cît talpa bocancului şi că plîng copii când îl văd. Că are un zâmbet de moroi sătul şi o privire de lighioană nesfântă. Dar nu a fost niciodată mulţumit cu statul în umbră, chit că întunericul îl îmbracă ca o mantie. A vrut premier, nu i-a ieşit. Dar ideea de baie de mulţime nu i-a ieşit din capul lui osos. Ca şi monstrul lui Frankenstein, el vrea să fie iubit. Se pozează cu copii, dă burse, face concursuri, o arde caritabil, numa numa l-ar crede cineva că e simpatic.

Şi vrea să ne prindă în plasa lui de prietenie şi familiaritate, cu poze cu el şi copii zâmbind, cum juca hockey zâmbind. Să asociem aerul de pe pagină cu meclanul lui şi să deducem că şi el e la fel. Blogul lui e foarte jovial.Cum îţi permiţi, bă, să fii jovial cu mine pe internet? Băi ăsta, ce, am pupat aceeaşi fesă de ceauşescu când eram mici ? Ne jucam de-a secera şi ciocanul la mama ta în pridvor? Cât tupeu! Să fii jovial cu oamenii! Pe net! Puţin respect. Să fii jovial cu mine când o să fiu eu jovial cu tine, auzi?

Băi coolmogul. Io îmi tai un coi dacă scrii tu pe blog şi nu o piaristă tristă care se uită în oglindă şi spune „pentru asta am terminat eu snspa-ul? să emulez un  securist pe net?”. Mi-a plăcut foarte mult jmecheria cu coolmogul. Hai că mai am io vreo două, poate vrea să le bage. Le dau fără copyright: seCOOLrist, .com-unist, Motanul Coolix sau direct Felix the Cool Cat.

Şi ultima smegmă a lui e că face burse pentru bloggeri, aceşti copii oribili ai internetului. Se dă bine pe lângă ei. Că are impresia că blogul e un domeniu de viitor, nu un trend de căcat. Că ăia sunt formatori de opinie, nu labagii frustraţi. Că părerea lor contează şi dacă ăia îl văd într-o latură pozitivă, o să-i convingă şi pe alţii. Mai ales că pe net nu se simte damful lui malefic. Dar nu asta e problema. Marele plasangiu pică într-o plasă la rândul sau. Părerea bloggărilor chiar nu contează. Ştiu că fac chestii pe net, că se agită, dar sunt puţini şi între ei acolo, în cercul lor strâmt. Chit că sunt 200 de oameni pe netul românesc care fac conţinut cât restul 2 000 000 care mai freacă tastatura, conţinutul ăla mult e tot pentru ăia 200. E ca şi cum ai avea o cameră mare cu 200 de nebuni care aleargă pe pereţi şi una cu 2 milioane de liniştiţi care stau cuminţi în banca lor şi nu-i bagă în seamă. Chiar că nebunii impresionează prin energie, NU-I BAGĂ NIMENI ÎN SEAMĂ. Şi când ajung la urne, tot 200 de voturi sunt.  Plăteşti o piaristă degeaba. Bloggării contează doar pentru bloggări. Atât. Şi nu-s aşa mulţi. Îs cât marja de eroare din Adunaţii Copăceni.

Las-o baltă cu vrăjeala, găseşte altă metodă să pari simpatic. Blogărul e ca copchilu’ nebătut. Cu cât îi dai mai multă atenţie, cu atât orăcăie mai tare. Chiar e nevoie să încurajăm labagii frustraţi ai internetului? Să le dăm burse? Să se creadă şi mai importanţi? Dă-i în mă-sa de şomeri şi paraziţi. Auzi tu la el, cică „visul cel mai mare al unui blogăr român e să-l bată pe zoso”. Io zic că-l fac parte-n parte, că am reflexe mai bune şi condiţie fizică gen.

Şi cel mai tare îmi place că a ales şi vreo 5 blogări să se întâlnească cu ei. De ce? Ţi-au zis sursele că au măduva mai gustoasă, bestie?

Deşi la prima vedere, Mircea Badea este o chestie jenantă, ruşinoasă, care se face de căcat şi are nevoie tratament, exact ca un hemoroid, ei bine, eu am să demonstrez că nu este. Aşa că am făcut o listă de diferenţe clare între Mircea Badea şi un hemoroid, ca să nu existe confuzii.

1. Hemoroidul este jenant toată ziua, pe când Mircea Badea este jenant doar o oră pe zi.

2. Hemoroidul chiar te umple de sânge pe când Mircea Badea maxim te ameninţă „bă, prietene, te umplu de sânge!”.

3. Hemoroidul nu răspunde de comezi date la telefon de Voiculescu. Cu toate că e roşu, hemoroidul nu colaborează cu comuniştii. E apolitic.

4. Hemoroidul te jenează când faci şpagatul, pe când Mircea Badea te încurajează.

5. Mircea Badea este mult mai uşor de ignorat decât un hemoroid.

6. Mircea Badea vorbeşte ca un ţăran de Bucureşti cu dă, şi pă şi „prietene”, pe când hemoroidul nu vorbeşte.

7. Hemoroidul miroase a căcat şi transpiaţie, pe când Mircea Badea mai miroase şi a cremă epilatoare.

8. Daca pocneşti un hemoroid te doare, dacă îl pocneşti pe Badea îl doare pe el.

Deci chiar nu e un hemoroid Mircea Badea! Să nu mai aud asemenea supoziţii absurde.

Cu ocazia deranjantului fapt că a mai apărut un serial cu vampiri la americănezi, „The Vampire Diaries”, care a rupt recordurile de audienţă la primul episod, şi pe care mi-am pierdut 42 de minute din viaţă, pornind de la ipoteza că e o poponărie şi ajungând să-mi confirm ipoteza, am mai făcut un episod. Deci continuam dialogul de aici

Manole se apropie tandru de ea, luând-o în braţe cu o mână şi strecurându-i-o pe cealaltă printre buci. Eugena oftă suspinând.

- Eşti atât de rece! Susură ea.
– Pentru că sunt mort. Preciză el.
– Şi atât de palid! Gemu ea.
– Fiindcă-s decesat. Ce dracu’, te miri şi tu ca proasta! Exclamă el, pe un ton romantic.
– Păi ce dracu’ vrei să observ la tine? Personalitatea? Nici nu te cunosc aşa bine. Făceam conversaţie şi io, fir-ai a dracu’ de emo figurant!

Manole oftă şi el la rândul lui, şi se apucă să-şi bulbuce ochii, folosind puterile nebănuite de vampir să compenseze vrăjeala de doi bani cu hipnoză de vampir de doi bani. Eugena deveni din nou fleaşcă.

- Auzi, iubi… am o întrebare, chirăi ea, mângâindu-l uşor pe antebraţ.
– Spune, porumbelul meu cu ţâţe, gânguri el.
– Păi nu…. mi-e ruşine.. nu ştiu cum să o pun, ţunţurelul meu întunecat, murmură ea.
– Pune-o cum vrei tu, găluşcuţa mea cu buci, bodogăni el.
– Păi tu… te hrăneşti cu sânge, nu ?
– O întrebare bună! observă el.
– Dar de căcat, te caci ?
– Bineînţeles că nu! se contrarie el.
– Păi… anus ai ?
– Adică vrei să zici lorgean ?
– O observaţie bună, remarcă ea. Da. Lorgean.
– Da. Am.
– Păi, şi scuză-mi introspecţia, dar la ce foloseşte?
– Cred că introspecţie înseamnă altceva, guguloiul meu cu pizdă, se alintă el.
– Hai, ţupilaş, nu evita răspunsul!
– Păi… mai trag şi eu câte o băşină din când în cînd.
– E scuzabil. Într-adevăr.

Se uitară iarăşi lungan, unul în ochii celuilalt.

- Cred că lungan înseamnă altceva, remarcă el.
– Auzi, guzgănelul meu mic, da’ tu dacă te bate soarele, decesezi?
– Mnu. Doar mi se face puţin greaţă aşa, şi încep să lucesc cam ca ce are Snoop Dogg la gât.
– Deci, mai exact, nu prea există niciun dezavantaj în condiţia de vampir, nu ? Adică dacă nici soarele nu te futează la sistem…
– Mda. Dacă pui aşa problema.. nu e niciun dezavantaj.
– Păi şi atunci de ce o arzi aşa tristan şi neînţeles dacă nu există niciun dezavantaj în a fi vampir?
– Că-s emo.
– O observaţie bună, observă ea.
– Tu chiar crezi că e uşor? Lucesc ca un homalău când mă bate soarele! Trebuie să umblu cu toate proastele fără nimic în cap şi să o fac pe tristu’ ca să nu zică lumea că îs pîrţar. Încearcă să faci tu asta timp de 1000 de ani!

primul

al doilea

Al treilea

Bun. Am vorbit de Bucurenci, de miturile reciclării, care-i mai mult sistem religios decât ştiinţă sau necesitate. Evident zeloţii mi-au sărit în cap cu argumente de genul „dacă nu există Dumnezeu, atunci cum îţi explici mareele?”. Coae. Sunteţi idioţi. Nu am zic că ecologia nu e bună. Plantatul copacilor e frumos. Strânsul gunoaielor e frumos. Dusul lor la groapa de gunoi e frumos. Ce nu e frumos e ca nişte maniaci să păcălească poporul că ar salva lumea prin topirea bidoanelor de coca cola şi făcutul de periuţe de dinţi din plasticul rezultat, când are loc lejer la groapa de gunoi şi e mai puţin poluant acolo decît în procesul chimic de reciclare.

Şi acum iar o să vină idioţii care n-au înţeles nimic şi o să spună : „ adică cum? tu vrei să trăieşti printre gunoaie?”.

Nu, nu vreau. Sunteţi voi idioţi. Mai citiţi paragraful anterior până vă prindeţi de ce. Abia acum ajungem la problema serioasă. La motivul pentru care vă fut la cap că-s împotriva reciclării şi voi ca idioţii înţelegeţi că sunt acelaşi lucru. Sunt chestii diferite.

Hai totuşi să vedem ce fac mai exact ecologiştii  de la noi din ţară, şi de ce e greşit.

O chestie pe care o înveţi de la orice doctor care se pricepe e că, la orice problemă, întâi tratezi CAUZA şi dup-aia EFECTELE. Bun. Avem o ţară plină de mârlani care aruncă căcaturi pe jos. Am stabilit că facem curat pur din simţ estetic, nu că ar fi nevoie de aşa ceva. Încălzirea globală e discutabil mit, ca şi 80% din efectele negative ale poluării. Ne-am hotărât să nu ne mai minţim şi ne punem să ne punem pe estetizat. Nu salvat planeta, că se salvează singură. CAUZA, în cazul ăsta sunt mârlanii. Dacă strângi după ei, o să creadă că e ok să facă mizerie, că ori cum vine mai mult prostul să îl şteargă la cur. L-ai văzut, l-ai prins şi l-ai caftit. E la mintea cocoşului în pula mea. La mine în casă e dezastru.  Într-un final, când văd că e groasă o sa iau aspiratoru’ şi nişte saci de gunoi şi o să fac locul respirabil. Dar dacă vine cineva să facă chestia asta în locul meu, N-O SĂ O FAC NICIODATĂ! O să las prostu’ să facă curat în locul meu.  Deci, spre diferenţă de “mai mult verde”. fundaţia mea “mai puţină Slobozia” o să facă grupuleţe mici, cu bâte mari, care să spargă capetele oamenilor care scuipă gumă pe jos.

Să trecem la problema adevărată. Adevăratul motiv pentru care stau de 3 ore să scriu despre şobolanii ăştia de “mai mult verde”. De ce îmi pierd eu timpul. De ce îi urăsc profund şi merită împuşcaţi în gât:

Ei acuma fac campanie pentru RECICLAREA SELECTIVĂ. Ei vor să convingă statul să bage căcaturi de-ălea cu plastic/hârtie/sticlă prin toată ţara, PE BANII NOŞTRI! Chestiile ălea de care am scris în postul anterior că nu ajută cu nimic pe nimeni, pentru că (ştiu, mă repet), reciclarea poluează iar spaţiul de depozitare al gunoiului este fals prezentat ca fiind pe terminate şi că ocupă extrem de mult loc. Nu este aşa. Dacă strângi tot gunoiul din lume, la momentul actual, ar încăpea pe raza Bucureştiului. Ştiu, ca pentru un om mic pare mult. Dar gândiţi-vă ce incomensurabil de imensă este planeta. E un spaţiu nesemnificativ de mic. Şi dacă ar fi să fie sacrificat iar de banii pierduţi reciclare strâns gunoiul din alte părţi şi plantat copăcei and shit AR FI BINE. Ar fi sănătos şi mult mai bun.

Ei din banii noştri vor să facă troiţe ale religiei reciclării. Maniacii ăştia vor să-şi facă troiţe din banii mei. Pentru ce, bă, să îmi consumaţi mie banii ca să ce? Ca să reciclaţi? Să poluaţi, să futeţi bani, timp şi resurse pentru că sunteţi voi prost informaţi şi aveţi impresia că AJUTAŢI NATURA?

NU O AJUTAŢI BĂ, RECICLAREA HÎRTIEI POLUEAZĂ. Din plastic reciclat se fac căcaturi scumpe şi inutile. Cu o groapă de gunoi de 50 pe 50 de km are loc tot continentul să-şi pună gunoaiele timp de 1000 de ani! Mă fut pe religia voastră de hipsteri odioşi!

Vă invit să studiaţi site-ul lor. www.maimultverde.ro . Nu explica nimic de “beneficiile” colectării selective. Doar că “trebuie” făcută. Păi normal că nu explică. PENTRU CĂ NU SUNT! Dar te îmbie să trimiţi o scrisoare primarului tău să-l pui să-ţi aducă eco-troiţe lângă bloc, să te simţi bine cu ele că repari lumea.

Chit că nu fac nimic. Nu ajută la nimic.

Hai veniţi să-mi sugeţi şi mie pula. Nu am nicio justificare pentru care ar trebui voi să faceţi asta. Dar TREBUIE.

În schimb campania mea chiar ajută. Nu e o religie. Salvează europa de deşeuri. Cum am tot menţionat, se cheamă “Mai puţină Slobozia”. Şi e cam aşa. Judeţul Ialomiţa e un loc de căcat. Sincer. Nimeni nu vrea să trăiască acolo. Acuma nişte ialomiţeni o să se atace puţin şi o să zică că-s nesimţit.Uitaţi-vă în sufletul vostru. E un judeţ de căcat. Ştiţi şi voi asta. Primim bani europeni, plecaţi toţi de acolo şi îl folosim ca depozit de gunoaie. Pentru 1000 de ani. Toată lumea e fericită şi natura e curată. Europa ne umple de bani că îi scăpăm de gunoaie. Renunţăm doar la judeţul Ialomiţa, care oricum deja e un gunoi.

Toate funcţionează, au justificare, logică şi nu sunt un consum inutil de bani publici. E un plan, nu o religie pentru hipsteri.

Muie “mai mult verde”

TRĂIASCĂ “Mai Puţină Slobozia”

(Da, ştiu, vă deranjează subiectul cu ecologia. Asta  e. Nu vă place, nu citiţi. Io tre să-mi termin teoria. O să aibă sens în ultimu post, ăla de mâine. Pînă atunci mucles, astea-s documentare.)

primul

al doilea

Bucurenci e şefu’ de la “Mai mult verde”, şi în principal maxim dătător cu părerea în probleme ecologice. Cum e ceva de reciclat, cum se bagă el în seamă cu un proiect. Salvază rahaturi. Nu-i cere nimeni să salveze rahaturi. Uneori nici nu trebuiesc salvate. Da’ el le salvează.

Mi-e greu. Chiar mi-e greu să scriu ceva de tipul ăsta. Mi-e extrem de dureros de greu. M-am foit juma de oră de pe un coi pe altu’ încercând sa-mi ordonez ideile.

Pe de o parte e un om bun. Are intenţii bune. Sincer. Nu poţi să zici că nu are intenţii bune. Într-un fel. Pe de altă parte e un hipster antipatic care vrea să facă din ecologie o religie. Recrutează copchii mici din licee, care în loc să se masturbeze şi să bea şi să-l venereze pe papagalul de Tudor Chirilă, cum tre’ să facă liceenii, sunt convertiţi la Ecologie. Li se spală creierul sec cu idei… desigur bune…. bune la început. Nu poţi să zici că nu e bine să iei nişte puşti şi să-i convingi să planteze nişte copaci.

Dar de aici mai e un pas până la hipioţeală odioasă. Vegetarieni, radicalism ecologic nejustificat, PETA, Greenpeace şi alte scârboşenii econaziste care ar trebuie stârpite. Dar mai mult despre asta când vorbim de organizaţia lui.

Nu putem să nu observăm că tipul e de un narcisism crunt. Pe lângă faptul că e un hipster metrosexual de cea mai joasă speţă, cu pălăriuţă şi manpoşetă, vorbeşte despre el cum beau eu bere. Dar are intenţii bune. De fapt.. dracu’ ştie ce intenţii are. Că o fi făcând toate ăstea ca să fie în centrul atenţiei, i-o fi păsând de natură… dracu’ ştie. La un moment dat a declarat că e bisexual. Nu că nu l-aş crede că se fute în cur, doar că e irelevant. E genul de chestie pe care o zici doar ca să fii băgat în seamă. Nu vorbeşti în public despre ce tragi pe pulă sau, mă rog, te trage la lorgean decât ca să se vorbească despre tine. Nu există nicio justificare în afară de nevoia de atenţie pentru a vorbi de viaţa ta sexuală în public. De aceea, orice rahaturi ar face, orcâţi copăcei ar planta, eu tot o să mă uit câş la el şi o să zic că o face ca să iasă în evidenţă.

A scris şi o carte, realK, despre cum trăgea el ketamină şi alte căcaturi. Mno, iarăşi, n-am nimic cu omu’ că se droga. Era evident din numele “Mai mult verde”. Da’ chiar tranchilizant de cai, coae? Ceva mai puţin penal nu găseai? Şi just, oamenii evoluează. Învaţa din greşeli. Dar cât dracu’ poţi să evoulezi? Dacă porneşti de la ketamină, drogul prostului, cam cât de departe poţi să ajungi ? Cam la o aruncătură de băţ mai sus, zic io. Şi nu e prea sus.  Plus e hipster. Bine. Nu-s în măsură să o ard moralist. O mai scris pe la Dilema Veche, emisiuni de cultură pe la teve, deci tind să mă hazardez în a spune că-l duce capu’.

Dă dovadă şi de prostie ameţitoare uneori. Spre exemplu, la “ziua pământului”, altă porcărie fără niciun scop clar, când cică ar trebui să stingem toate luminile de pe glob timp de o oră, aflat la Realitatea TV, omu’ a exclamat satisfăcut : “uitaţi! Africa! acolo şi-au stins toţi luminile!”. Bravo bă, isteţule.

Da’ mie mi-e antipatic. Mi se pare fals. Mi se pare că gândeşte prea mult înainte de a spune ceva, să îşi ascundă intenţiile. Că are un complex mesianic profund şi că încearcă să prostească poporul care n-are ce băga în gură că ecologia e importantă. CHIAR NU E.

Zice şi el: “Ich bin ein bulangiu”. Mă… ce să zic… cam eşti. Da’ plantezi copaci. Pula mea, şi mie îmi plac copacii. Da’ asta nu înseamnă că nu eşti un bulangiu cu complex mesianic obsedat de propria imagine, care împarte idei false la oameni doar ca să fie admirat. Mă cac pe ei de copaci.

Da, am întîrziat cu ecologia, dar mna, subiecte serioase mai rar. Continuăm de unde am rămas.

Coae, dacă nu reciclăm o să ne umplem de gunoaie. Gropile de gunoi sunt deja pline! Aţi văzut Wall-E ? Exact aşa ajungem!

Nu. Nu ajungem aşa. O groapă de gunoi de vreo 50 pe 50 de kilometri ar ajunge europei pentru următorii 1000 de ani. Lejer. Timp destul ca toate rahaturile de acolo să se descompună frumos. Dacă sunt sortate bine, e o groapă de gunoi modernă şi nu sunt chestii radioactive,  chimicale sau cadavrul lui Michael Jackson, nu dăunează la nimic. Peste 1000 de ani facem altă groapă şi peste asta plantăm copaci şi o facem parc naţional.

Atunci de ce pula mea mai reciclăm? Economisim bani?

Mm…. Nu chiar. Reciclarea e un mare, crunt, odios şi lung consumator de bani. Bani publici, bani privaţi, nu conteză. Bani de şcoli, spitale, autostrăzi şi mâncare la ţigani, că doar nu ne aşteptăm să-i hrănească becali pe toţi. Nu e campanie şi nici meci important de-al Stelei în fiecare zi. Se pierd bani.

Ştiu că de obicei cam mănânc mult rahat. Aşa că, de data asta, când zic ceva neconvingător, bag şi nişte linkuri, să par mai serios. Dacă sunteţi curioşi cât, cum şi de ce se pierd banii cu reciclarea, citiţi aici
http://findarticles.com/p/articles/mi_m1272/is_n2588_v122/ai_15282547/?tag=content;col1

Bun, şi daca pierdem bani, măcar.. e bine pentru mediu… nu ?

Iarăşi nu chiar. Luăm prietena noastră hârtia. Reciclarea ei e un procedeu mult mai toxic decât producerea hârtiei noi. Să nu mai vorbim de transport. Au. Cum Bucurenci n-a venit cu teleportorul în buzunar de la el de pe planeta hipsterilor, se consumă resurse şi se arde gazu’  şi la transportul porcăriilor.

http://www.greendaily.com/2008/01/02/plastic-recycling-is-a-sham/
http://www.ecoworld.com/business/recycling-myths-smothered-in-garabage-vs-more-landfill-capacity-than-ever.html

Mai ales la colectarea aia selectivă cu care ne înnebunesc hipioţii ăştia. Chiar nu are nicio justificare. Plasticul, spre exemplu, marele duşman al ecologiştilor. NU E TOXIC. NU FACE NIMIC. Singura lui proprietate negativă e că se descompune într-un timp odios de lung. Desigur, să o facem pe idioţii şi să nu-l lăsăm să se descompună în linişte. Dar, dacă îl ardem sau îl băgăm într-un proces de reciclare, cam se eliberează rahaturi toxice. Da, şi producerea de plastic nou e CAM toxică, dar o dată ce l-ai făcut, cel mai ecologic lucru pe care poţi să-l faci cu el e să-l laşi într-o groapă de gunoi modernă.

Ce se face din el reciclat? Păi tot soiul de căcaturi. Tricouri sintetice, pungi proaste, periuţe de dinţi şi alte câteva iordane. Mult mai scump decât dacă ai fi pornit de la zero. Mult, mult mai scump. Inutil şi imbecil de scump.

Deci există vreo necesitate? Vreo nevoie clară şi pragmatică de a aduna plasticul de pe jos? Nu prea. Doar estetică. Doar ca să arate mai bine prin jur. Lumea moare de foame şi noi o frecăm la simţul estetic.

Deci mai exact, cu reciclatul o cam ardem aiurea. Şi atât. Ăsta e singurul scop al reciclatului. Să ne căcăm pe noi.

Şi atunci de ce o facem? Păi… ca orice religie, ne dă sentimentul ăla călduţ şi pufos ca am făcut ceva bun. Că suntem fiinţe utile şi blânde puse pe pământ să ne desfăşurăm pozitiv. Putem să dormim liniştiţi. Am aruncat plasticul în containerul pentru plastic. Cineva o să se spele pe dinţi cu scărpinătorul de cururi defect pe care l-am aruncat. Zeul nostru imaginar, Ecologia e mulţumit de ofrandă. Putem să ne batem unu’ pe altu’ pe umăr. Suntem responsabili.

Bineînţeles mai sunt şi jdesute de companii de căcat care fac asta ca strategie de publicitate, ca să pară nouă că îi doare pe ei pe canalu’ pulii de soarta noastră. Şi evident, cum e populară la masele ce nu înţeleg, toţi politicienii o promit şi o aplică. Aduce voturi. E o pierdere inutilă de bani dar prostului i se pare un lucru bun. Aşa că dă bine în campanie electorală.

Deci. Mai mult religie decât ştiinţă. E fake, e pe trend, e HIPSTEREALĂ!

Mă strecor în baie la Expirat, unde cam nu e loc. Erau doi dârlăi la pişoarul şanţ şi unu se spăla pe mâini că, probabil se pişase pe ele.

Zic eu: Am şi io loc?
La care un dârlău: Doar dacă n-o ai prea mare!

La care eu, cu un rictus suprem, îmi aduc aminte de regula 428 a bărbăţiei:

Niciodată să nu pomeneşti de pula altui tip, cât eşti cu mâna pe pula ta sau la scurt timp după.

Cum pula mea? Cît de popofagot găozar care se mârleşte la lorgean poţi să fii, să faci glume cu pula altcuiva, la veceu? E ok oriunde în altă parte să faci de-ăstea. Nu e gay deloc să zică unu „coae, ţi-aş suge-o!” dacă e în public, că se ştie că e glumăreală. Râdem, ne distrăm, e ok. E semn că eşti confortabil cu masculinitatea ta, ca să zici poponării în contexte nonsexuale.

Dar la baie? Să ţi-o scuturi în timp ce te gândeşti la mărimea pulii mele? Nu se face, coae, e urât rău din partea ta!

(imi intrerup seria cu ecologia pentru un mesaj extrem de important)

Ştiu că am ajuns la o vârstă respectabilă cu ea, şi că am făcut bine să aştept până acum. Virginitatea e ceva preţios. Nu merită să o consumi pe orice proastă. Şi aş aştepta în continuare o femeie care merită. Care mă merită. Dar am ajuns în anumite dificultăţi financiare care mă obligă să vând şi acest cel mai de preţ lucru al meu. Bineînţeles, vor fi nişte reguli.

Licitaţia va începe la 50 de RON. Adică 500 de mii. Accept şi bonuri de masă. Se va desfăşura aici, în comentarii. Doar persoanele de sex feminin pot participa, peste 13 ani şi până în 50. Fără bulangii. Nu mă ard la lorgean.

Câştigătioarea va trebui întâi să mă scoată în oraş. Sunt totuşi un romantic. Să nu se aştepte să vin direct la ea şi să o sex. Dacă va fi din provincie, va trebui să-mi plătească drumul dus-întors până la ea în oraş şi o masă pe acolo.

Evident, voi purta prezervativ. Acest amănunt nu se discută. Pe lângă faptul că mi-e frică de boli, o am şi cam subţire şi probabil voi purta două prezervative, ca să pară mai groasă.

Să nu vă aşteptaţi să vă satisfac fizic. Fiind virgin, nu prea ştiu chestii. Ar trebui să vă ajungă satisfacţia mentală că aţi fost prima. Că eram neîntinat. Probabil o să ejaculez precoce, dar ideea, esenţa faptului că e prima oară pentru mine ar trebui să fie de ajuns. Nu am cum să satisfac decît psihologic. Mai ales că e cam mică.

Nu fac perversiuni. E odios. Nu mă interesează sexul oral. Nici să fac, nici să primesc. Maxim am să vă vâr un deget în cur, în culmea pasiunii.

Vorbesc la plural din politeţe. Oferta este pentru o singură tipă.

Chit că nu eşti sufletul meu pereche, cu care aş vrea să încep şi să termin viaţa sexuală, eu tot sunt un romantic. Prima dată ar vrea să însemne ceva pentru mine. Doresc lumânări prin cameră, şi să cânte Enya. Mulţumesc.

În caz că eşti extrem de urâtă, s-ar putea să nu mi se scoale. De aceea ar trebui să ai nişte pornografie la îndemână, la care să mă uit pentru inspiraţie. Am şi eu preferinţele mele, deci nu merge orice. Aş vrea, dacă se poate, porno cu măicuţe care se ling reciproc în anus. Merg şi lucruri tangenţiale, gen şcolăriţe care se ling în anus, sau măicuţe care se ling în mij. Dacă nu ai, să-mi zici din timp, şi vin eu la mine cu porno cu măicuţe care se ling în anus. Trebuie doar să nu-ţi fie jenă şi să zici.

Să fii tandră!

Să înceapă licitaţia. Aşteptăm provincia.