Elefanții

Domnul Ionescu nu deținea conceptul de „elefant”.

Să nu înțelegeți greșit, domnul Ionescu nu era un om prost. Ba chiar puțin peste medie la toate testele de specialitate în inteligență. Nu mult, dar peste medie. Deci era capabil să înțeleagă ce e ăla elefant. Nu era un animal complicat. Domnul Ionescu nu era nici genul paranoic, să poți presupune că pur și simplu nu crede în ideea de elefant și i se pare o conspirație absurdă. Nici nu trăia într-un loc rupt de lume, să crezi că poate informațiile despre animale exotice nu au ajuns la el. Fusese doar o chestie de hazard. Pur și simplu nu se întâlnise în viața lui cu elefantul nici ca animal, nici ca reprezentare, nici ca metaforă, nici ca descriere. Nici măcar contextual. Pentru el elefanții nu au existat niciodată.

Știu, pare puțin absurd să crezi că un om normal, crescut la oraș, în lumea oarecum civilizată, să nu se fi întâlnit în viața lui cu ideea de elefant. Dar dacă ne gândim puțin, cât de des, totuși, ne întâlnim cu elefanți în viața noastră? De câteva ori? Sigur, îi vedem la TV, în poze, îi auzim în povestiri. Dar cât de des? O dată pe săptămână? De două ori? De câte ori în viața lui, în medie, ajunge creierul în fața conceptului de elefant? 5000 de ori ? 10 000 de ori? Suntem vreo 5 miliarde de oameni în lumea oarecum civilizată. Dacă din 5 miliarde ăștia, în fiecare săptămână câteva mii câștigă la loterii și cazinouri cu șanse astronomice, bunul simț ne spune că deși e o șansă astronomică ca un om ca domnul Ionescu să existe, existența lui e atât posibilă cât și probabilă.

Pe parcursul vieții lui, domnul Ionescu aproape dăduse nas în nas cu elefantul de câteva ori. O dată la cinci ani, într-o carte cu animale, în care s-a nimerit ca pagina cu elefantul să fie lipită de altă pagină și neglijată la răsfoire. Apoi la șapte ani, la școală. Când învățătoarea ajunsese la litera E, tânărul Ionescu era învoit să se ducă la baie. La doisprezece ani, la ora de biologie, unde pachidermele au fost menționate sumar, elevul Ionescu era la dispensar. Se scobise în nas și îi dăduse sângele. La șaisprezece ani junele Ionescu vizitase chiar și grădina zoologică a orașului, care avea și un elefant, că orice grădină zoologică de oraș care se respectă. Din păcate fix în ziua aia elefantul era bolnav și fusese izolat, ca să nu îmbolnăvească și alte animale. Trecuse chiar pe lângă cușca goală pe care scria mare „ELEFANT”, dar nu o observase. Era de mână cu o fată pentru prima oară și creierul lui se chinuia foarte tare să găsească ceva interesant de spus spre ea.

Așa că reacția lui zece ani mai târziu, când același elefant de la grădina zoologică, care se făcuse foarte bine între timp, reușise să scape de la Zoo și tropăia furios prin mijlocul orașului, a fost la fel de improbabilă ca toată viața lui. Mai mulți martori oculari au atestat că în timp ce alți oameni urlau și alergau, să se dea din fața animalului imens, Ionescu rămăsese pe loc și se uita mirat, fără să înțeleagă de ce fug toți oamenii în toate direcțiile. Apoi s-a uitat direct spre elefantul care alerga spre el ca și cum n-ar fi fost acolo. Și atunci s-a întâmplat ceva foarte bizar. Mulți dintre spectatori au spus că, cumva elefantul a alergat astfel încât domnul Ionescu i-a trecut fix printre picioare, scăpând nevătămat.

Un grup de martori, aflați mult mai aproape de incident au relatat o poveste și mai ciudată. Au jurat că deși se uitau unul spre altul, animalul și omul nu păreau a fi conștienți unul de celălalt. Apoi, în alergare, animalul a trecut prin domnul Ionescu ca două umbre, una prin alta. De parcă moleculele lor ar fi făcut parte din două universuri separate, care nu se pot întâlni.

***

De ce ar trebui să reintroducem duelurile în societate

Singurul lucru cu care putem fi toți de acord e că societatea a alunecat pe o pantă nasoală și e pur și simplu imposibil ca specie să mai putem cădea de acord pe chestii. Societatea trebuie regândită din rădăcini. Am să fac o propunere pe care unii ar numi-o radicală. Dar nu i-aș băga în seamă pe ăia. Trebuie să fii tâmpit să vezi bunul simț ca ceva radical. Nu judecați conceptul de duel înainte de a-l înțelege!

 

Istoria duelului

În caz că nu știți istorie, duelul a fost inventat de contele Von Duel în 1378. Sătul de aceeași discuție în contradictoriu cu bunul lui prieten contele de Monte Cristo despre timpul ideal de fierbere a unui ou (ca fapt divers, ăsta a fost principala dezbatere în cadrul nobilimii între 1100 și 1700),  contelui i-a venit o idee genială:

Cum ar fi, în loc să prelungească discuția la infinit pe un subiect obiectiv imposibil de lămurit vreodată, să iasă afară și să se taie cu săbiile, și să considere la final că ăla mai viu a avut mai multă dreptate?

Povestea a avut un final trist. Contele Von Duel a murit testând propria invenție și contele de Monte Cristo a fost condamnat la închisoare (a evadat ceva mai târziu, inspirând o serie de cărți)

Conceptul de dezbatere prin duel nu a prins, la început. Rezultatul depindea prea mult de cât de buni erau participanții la dat cu sabia și prea puțin de chestii fine, gen elocvență. Pe deasupra, se termina foarte des cu cineva suferind de sabie înfiptă în organe vitale.

O dată cu invenția armelor de foc, conceptul de duel a devenit mainstream și s-a bucurat de popularitate.  Nu mai era ceva ce necesita antrenament cu o armă. Dacă aveai o părere, un om de altă părere decât tine și două pistoale, erai gata.

Epoca de aur a duelurilor a durat între secolele XVI-XVIII și s-a terminat brusc, fiind scoase în afara legii mai peste tot până în 1800. Ai putea crede că s-a întâmplat din cauză că ne-am civilizat ca specie. Complet greșit. S-a întâmplat din cauza avansului tehnic.

În primele secole de la invenție, pistoalele erau niște arme groaznic de imprecise. Nu era nici o legătură între țintit și lovit. Dacă aveai un fraier în fața ta la 15 metri și trăgeai spre el, glonțul zbura în direcția lui generală cu o șansă mică de a-l lovi și una minusculă de a-l omorî. Era așa, mai mult să-l debusolezi înainte de a-l lua la sabie. Ținea doar de bulan.

Pe la 1700 s-au prins producătorii de arme că dacă spiralezi țeava armei, îi dai glonțului o mișcare circulară care îi stabilizează taiectoria și-l face să zboare cam în direcția în care l-ai țintit, nu unde vrea mușchiul lui și generatorul de numere aleatoare al universului. Invenție foarte utilă pentru război dar foarte proastă pentru dueluri. Brusc era o șansă reală să pleci dintr-un duel cu o gaură în plus pe sfeclă.

Destul de neplăcut, pentru că

Niciodată scopul duelului nu a fost să îl omori pe partenerul de dezbatere neaparat

Era mai mult un mod de a opri risipa de timp cauzată de dezbateri. Pur și simplu stabileai cu alt băiat că vă pasă prea mult de subiectul dezbaterii încât să o lăsați moartă și în același timp v-ați săturat amândoi de pierdutul timpului cu discuții, așa că vă băgați într-un joc de noroc în care fiecare avea vreo 10% șanse să fie rănit și 1% să crape. Oricare ar fi fost rezultatul, doar din expunerea la risc ieșeați amândoi onorabil de acolo.

Vedem aceeași problemă în zilele noastre. Dezbateri infinite pe teme irelevante pe care nimeni nu vrea să le lase moarte pentru că absolut toată lumea vrea să iasă onorabil din discuție. Societatea modernă nu ne oferă nici o posibilitate eficientă de a face asta. De-aia suntem blocați în bucle infinite formate din aceleași eterne subiecte de discuție.

Observăm și încercări barbare de a simula un sistem de duel. Mircea Badea și motociclistul care l-a provocat special că știe că  e un prost care nu-și poate controla tendințele conflictuale s-au caftit în ring pe stil MMA. Teoretic onorabil ca idee, dar practic iarăși se ajunge la un sistem în care performanțele sportive ale participanților sunt relevante, ca pe vremea săbiilor.

Nu este o soluție acceptabilă. Oamenii verticali și pasionați de dezbateri nu au timp să facă sport și să se pregătească pentru un duel fizic. Că sunt tot soiul de dezbateri pe net pe care le ratezi dacă faci sport.

Cum putem reintroduce duelul într-un mod modern.

Ca sistemul să funcționeze, trebuie să nu discrimineze în funcție de capacitățile fizice. Deci, trebuie să ne întoarcem la niște pistoale pe stil antic, cu țeavă simplă, fără șanțuri spiralate, calibrate matematic în așa hal încât chiar să fie ca la păcănele. Să scrie clar pe ele că ai 10% șansă să-l nimerești pe fraier și 1% să-l omori.

Apoi faci un cadru legal de bun simț.

Fiecare om are dreptul să provoace la duel pe cineva doar o dată pe an. Să fie un act social care contează, nu potențial hobby pentru nebuni.

Nu ai voie să provoci pe cineva decât dacă ești oarecum egalul lui pe planul problemei. Poți să îți provoci un vecin la duel că dă cu bormașina la ore perverse, că sunteți egali pe planul ăsta. Nu poți să-l provoci pe Alex Velea la duel că cântă nașpa, când tu ești un băiat anonim.  Poți să îl provoci la duel dacă ți-a futut nevasta, spre exemplu, că acolo e problemă de la om la om, nu de la om la vedetă. Sau poți să strângi 100 000 de semnături de la alți oameni care cred că Alex Velea cântă prea nașpa și sunt de acord să-și doneze dreptul lor anual la provocare de duel ție, și îl poți provoca.

Evident, poți refuza un duel dacă ești provocat. Asta se face în piață, printr-o declarație publică în care explici cine te-a provocat cu drepturi întregi, pe ce motiv, admițând că ești o puță bleagă și că părerile tale n-ar trebui băgate în seamă de nimeni niciodată. După care ești obligat să porți o pălărie conică de carton colorat pe care scrie „puță bleagă” oriunde în public, timp de o lună.

Gândiți-vă la toate beneficiile sociale pe care ni le poate aduce duelul

Am avea în sfârșit o metodă eficientă de a detensiona disputele între cetățeni. Știu că ne-am obișnuit cu mentalitatea asta ridicolă de „fiecare om contează, chiar și ăia care nu produc nimic interesant și chiar și ăia care nu vor să conteze”, dar de ce să fie ilegal ca doi ADULȚI să cadă de comun acord că vor să se omoare reciproc într-un cadru organizat? De unde și până unde se bagă societatea în consimțământul a doi adulți care nu rănesc pe nimeni în afară de unul pe celălalt?  N-ai cum, spre exemplu, să susții dreptul homosexualilor de a se căsători și să nu susții dreptul adulților de a se duela. E literalmente același lucru: un act intim care implică și afectează doar doi oameni și care se poate lăsa cu sângerări.

Am avea un motiv să ne respectăm unii pe alții pe subiecte care nu contează. Nimeni n-ar vrea să ajungă la duel sau la pălărie colorată pe un căcat de care nu-i pasă. Am fi cu toții mai puțin agresivi. Și când am fi agresivi, lumea ar ști să ne ia în serios că riscăm ceva real, nu doar dăm din cioc.

Ar fi un mod bun de reformare a clasei politice. Dai cu ciocul pe ideile tale, dar crezi destul în ele cât să te bagi la un duel cu alt politician? Că declarații publice de bătut obrazul poate orice puță bleagă, nu de alta.

Ar revoluționa mondenul. Aloo, copiii, lăsați disstrackurile. Dacă chiar ai o problemă cu vlogărul celălalt puber, provoacă-l la un duel, ne uităm cu toții. Las-o-n morții ei, așa am ajuns ca specie? La cântat agresiv unul spre altul?

Oricât de raționali am deveni,  suntem foarte mulți.  O dată pe săptămână tot ar fi în lume un duel de calibru mare. De câteva ori pe an tot ar muri niște persoane importante. Chiar ar fi un motiv bun să te uiți la televizor. Până la urmă asta căutăm toți în viață nu? Ceva bun de văzut.

 

***

Fenomenul oamenilor care râd de alți oameni că nu înțeleg ce e ăla un selly și se freacă pe sfârcuri simțindu-se deschiși și actuali

Revista pentru femei cu citat inspirațional pe wallpaper care lucrează la corporație și se supără când cineva le zice că-s secretare pentru că ele sunt assistant manager „Decât o Revistă” a scris un material, despre vloggerul Selly, care are mai multe pagini decât cititori. Jurnalism de-ăla de povestire în care o femeie povestește în 30 de pagini 1% informație și 99% ce simte ea în legătură cu subiectul. Bănuiesc, nu am dat click. JOS LABELE DE PE CLICKUL MEU, HARPIILOR!

Uitați redacția de mare angajament. Arunci o pulă pe jos se omoară între ele până rămâne una care după ce o consumă își schimbă complet percepția despre viață. Dar de-aia nu e bine să ai un mediu 100% feminin în orice. Își sincronizează tot: concepțiile, ciclul, modul de exprimare. Și nu, băutorii ăia doi de lapte cu soia care se sperie la paianjeni nu înclină balanța spre testosteron cu nimic.

Un articol pe care n-ar avea de ce să îl citească nimeni. Pentru că generația lui nu citește și n-o să citească niciodată articole, iar pentru restul tot fenomenul poate fi rezumat simplu și eficient: Selly e un borac care le oferă copiilor săraci un loc unde să-și satisfacă voyeourismul și fanteziile materialiste. Selly cântă ceva ce atât muzical cât și tematic e pasul următor după gașca Zurly. După faza „acestea sunt obiectele din jur, haideți să cântăm denumiri, forme și culori”, copiii se orientează spre mesaje de genul „Am obiecte, mă admiră lumea și unii mă invidiază”. E un mecanism normal de compensare când ești singur și sărac, ca cea mai mare parte dintre copiii româniei. Părinții sunt plecați, bunicii sunt senili, generația următoare e și ea plecată, ce dracu’ să faci cu viața ta când nu te bagă nimeni în seamă și n-ai bani nici să treci strada? Stai și te uiți pe youtube la vloggări, nu?

Ce altceva să vrei ca copil sărac, crescut fără părinți și sălbăticit pe youtube? Închizi ochii și îți imaginezi că ești Selly și te admiră și pe tine lumea doar pentru faptul că te admiră lumea. E o generație tristă asta nouă. Cea mai mică generație de copii pe care a avut-o românia în ultimii 100 de ani și cea mai abandonată de restul generațiilor. Social, cultural, educațional.

Evident că 5% dintre comentarii la articolul ăsta cu sub 500 de cititori dar peste 500 de pagini au fost de la clasicii pseudointelectuali care cred că Oana Pellea e o gânditoare profundă și orice lucru care nu are o personalitate de teatru e „hurr durr promovati nonvalorile, herp derp manele, de-aia e tara asa cum e, copiii din ziua de azi, citiți niște micul prinț”

De fapt, astea sunt TOATE comentariile negative la articol:

Însă celelalte 95% au fost pur aur. Ălea au venit de la niște oameni care îi așteptau după colț pe ăștia 5% ca să aibă cum să arate spre ei cu degetul și să țipe

„Uitați ce bătrâni depășiți care nu înțeleg fenomenele de tineret, spre diferență de mine care acum 10 ani m-am forțat să ascult manele ironic, ca să pară că am personalitate și subiecte de discutat cu singura tipă care nu-i lezbiană de oportunitate din Macaz, după care mi-am dat seama că nu îmi place sau displace nimic cu adevărat pentru că nu am avut niciodată gusturi cu adevărat despre nimic și că doar consum ce mă face să par interesant și îmi dă subiecte de discutat. Dar de atunci am trecut la ascultat manele neironic. Sau poate atât de ironic încât nici eu nu mai știu dacă ironic sau nu. Nu contează. Important e că mi-am menținut obiceiul de a consuma cultură pop din afara generației și bulei mele ca să pot vorbi despre asta și să simulez că sunt persoană cu personalitate, nu robot care ar putea deveni orice, dacă acel orice cerșește atenție mai ușor. Dar ce PENIBILI sunt bătrânii ăștia care nu înțeleg 5gang lol! Dacă aud de abi talent o să le explodeze mințile, nu-i așa, bulă majoritară de oameni exact ca mine care au venit aici la comentariile de la articolul ăsta despre Selly și la fel ca și mine ignoră faptul că noi suntem 95% și `bătrâneii care nu înțeleg nimic` doar 5%, ca să le iasă narațiunea de masă de bătrâni rupți de realitate VS puținii oameni care deși bat spre 30, încă mai sunt deschiși la minte, în pas cu moda tinerilor și nu s-au hodorogit.”

Dau o f f f f f f mică parte dintre ele ca să nu credeți că exagerez.

A fost un fenomen SF interesant rău. Au venit acolo convinși că e o masă de hateri, nu era, dar asta nu i-a oprit din clefăit opinii. Nu contează că masa nu există. Dacă ai opinii de clefăit, realitatea nu are cum să te oprească oricât ar încerca! EI AU VENIT SĂ ARATE CÂT DE DESCHIȘI LA MINTE SUNT, CARE E PROBLEMA?!?!?! E ca și cum  ai vedea 95 de oameni că încercuiesc 5 oameni și încep să țipe „uitați ce mulți și proști sunt ăștia spre diferență de noi care suntem puțini și deștepți!”

***

Toate preferințele sexuale umane explicate și categorisite după gradul de scârboșenie și degenerare

Salut, copii! Am ajuns ca omenire în punctul în care nu ne mai interesează prea tare ce probleme avem, dar ne interesează foarte tare ce fac alți oameni cu genitalele lor. Pe cine discriminăm, cât și de ce? Ce preferințe sexuale urâm pe persoană fizică și pe care ar trebui să le urâm organizat, ca stat?

Ca să nu mai existe discuții pe tema asta niciodată nicăieri, m-am gândit să fac un ghid complet al sexualității umane, pentru toți oamenii care au neclarități.

Care este diferența dintre sex și sexualitate și ce înseamnă ele:

Foarte mulți oameni, dintre care mare parte sunt femei urâte și pitice cu breton au mari confuzii cu sensul acestor două cuvinte, deși înțelesul lor e foarte simplu.

Există doar două sexe posibile la specia umană: bărbați și femei. O chestie simplă și determinată de cromozomi, pe care nu poți să o schimbi. Bărbații au cromozomii xy și organe cunoscute medical cu numele de „cuc și ouțe” iar femeile au cromozomii xx și „dodoașcă”.

Acum bineînțeles că natura fiind o forță care funcționează pe mutații, un procent foarte mic dintre oameni se nasc cu defecte genetice care îi plasează în afara celor două sexe pe care le știm cu toții. E trist, dar normal. Și nu e motiv să extinzi definiția celor două sexe. Că și din 10 000 de castraveți, unul o să iasă anormal de rotund și nu înseamă că trebuie să schimbăm definiția castravetelui în „legumă lunguiață dar uneori anormal de rotundă”. Așa că dacă se naște cineva cu trei peniși și două dodoaște printre peniși nu înseamnă că am descoperit un sex nou. Ci că aberații genetice se mai întâmplă, n-ai ce să faci.

Mai sunt și unii care se nasc fără defecte genetice dar, cu toate astea, sunt convinși că de fapt sunt alt sex decât ăla care l-a dat natura. Orice psihiatru cu bun simț îți poate spune că sentimentul ăla că corpul tău e greșit și că un organ normal și sănătos pe care îl ai ar trebui tăiat ca să semeni cu celălalt sex sau cu unul inventat de tine e doar o boală psihică. Orice om cu un corp sănătos trebuie să îl accepte ca parte din identitatea lui și să lucreze pentru a-l menține sănătos. Orice altă atitudine față de corpul tău intră la patologie și trebuie tratată medical, nu social.  Un alt semn că e boală mintala e rata mare de suicid. Și faptul că nu scade nici după operație.

Uitați acest tată și fostul lui fiu, actual fiică. I se poate citi mândria din ochi.

Spre diferență de sex, sexualitatea nu e ceva binar. Câte lucruri definibile există în Univers, atâtea sexualități sunt. Pentru că dacă ceva există ca obiect, idee sau concept, undeva un dubios s-a declarat deja sexual atras de acel lucru. Orice tip de sexualitate poate fi cuantificat în funcție de două caracteristici: Gradul de scârboșenie și gradul de degenerare.

Gradul de scârboșenie reprezintă cam cât ți-ar veni să borăști ca spectator om normal văzând acel tip de sexualitate în desfășurare glorioasă.

Scara scârboșeniei se întinde de la 1 la 10.
2+  lucruri pe care nu ar trebui să le faci în public.
4+  nici nu ar trebui nici măcar discutate în public.
6+  n-ar trebui discutate nici măcar în privat, decât cu oameni care chiar ți-au cerut să discuți asta cu ei și insistă.
8+  în sus sunt lucruri pe care chiar nu ar trebui să le facă nici un om în nici o circumstanță și dacă s-ar afla că le faci, ar trebui să fii marginalizat de societate.

Să vă dau un exemplu ca să fie clar.

Să te scobești în nas e un 2 solid pe scara scârboșeniei. Să te scobești în nas și să mănânci ce ai reușit să râcâi e direct 8.

Sexul, ca orice funcție fiziologică care implică fluide corporale, e prin definiție oarecum scârbos. Numai dacă te gândești la curațatul de după și tot e destul de scârbos. De-aia orice tip de activitate sexuală începe de la 2 pe scara scârboșeniei.

Gradul de degenerare reprezintă cam cât de depărtat de orice nevoie naturală și logică umană e actul în sine.

La fel, se întinde pe o scară de la 1 la 10, ca și scârboșenia. Spre diferență de scârboșenie, care e doar reacție fiziologică la observarea actului, gradul de degenerare are un înțeles mai complex. Se referă la cât de sănătos e actul pentru individ și pentru societate. Cel mai rău lucru pe care ar trebui să îl pățești dacă ești doar scârbos e să te ocolească lumea. Dacă ești foarte degenerat, consecințele ar trebui să fie mult mai grave.

2+ nu ar trebui prezentat copiilor. (3 pentru adolescenți)
4+ nu ar trebui să fie legal să fie prezentat în public într-o lumină pozitivă.
6+ merită huiduit și luat la ocazionale șuturi în cur
8+ deja vorbim de tabere de reeducare și interzicerea reproducerii
10 spânzurat în piața publică.

Scobitul în nas e scârbos, dar nu e degenerat. Scobitul în nas și lipitul mucului sub scaunul de la autobuz în schimb e un 6 solid pe scara degenerării. Omorâtul unui om fără nici un motiv e direct de 10.

Sexual vorbind, orice act sexual care nu-i vanilla și în scopuri reproductive e degenerat. Dacă faci sex cu partenerul DOAR pentru a procrea, felicitări! Ai 0 la degenerare! Dacă faci sex cu partenerul doar pentru că îți place să faci sex, deja e degenerat. 1. Dacă faci sex cu cineva față de care n-ai sentimente, direct 2. Da, toți suntem niște degenerați și niște scârboși. Dar atât timp cât ținem degenerarea sub 4 și scârboșenia sub 8, n-ar trebui să avem nici o problemă cu nimeni.

Bonusurile

O să trec scurt prin ele că e intuitiv.

Bonusul de grup
Orice act sexual cu mai mult de doi oameni implicați are +2 la gradul de degenerare al actului și +2 la scârboșenie dacă e mai mult de un bărbat.

Bonusul de individ:
Dacă măcar un partener este urât, +2 +2 iar.
Grașii în limitele obezității normale intră la urâți, ca să nu existe confuzii.
Oamenii cu diformități sau obezitate morbidă bagă +4 +4 la scor.
Bătrânii care biologic au fost scoși din schema reproductivă (50 femei, 60 bărbați) bagă +1 degenerare +2 la scârboșenie și încă +1 +1 pentru fiecare 10 ani cu care au depășit limita.

Bonus de anus:
+2 +2 la tot.

Bonusurile se calculează doar în funcție de cel mai degenerat membru al ansamblului, nu sunt cumulative. Dacă faci o orgie în patru oameni dintre care un mascul estetic, doua femele estetice și un bătrân gras de 75 de ani, calculul vine cam așa: Direct 2 D 2 S din faptul că e act sexual de plăcere. A doua femelă  ar adăuga +2 la degenerare. Moșul ar avea +2+2 pentru că e gras. Dar +2 +3 pentru că e bătrân. Adunând doar bonusul cel mai mare ( +2 +3) cu valoarea inițială ai stabili că această orgie ar fi 4 pe scara degenerării și 5 pe scara scârboșeniei (la care se mai adună bonusuri de prefernițe sexuale, dacă sunt și fetishuri implicate). E destul de simplu pentru orice om cu minte analitică de înțeles.

La fel și orice combinație de preferințe sexuale va lua în calcul doar cifrele cele mai mari dintre cele combinate.

TOATE PREFERINȚELE SEXUALE CUNOSCUTE DE OM:

1: Asexual că așa te-ai născut

N-ai nici un impuls sexual față de nimic, așa că nu faci nimic sexual în viața ta.
Scârboșenie: 0
Degenerare: 0

2: Asexual că așa ai decis tu din motive spirituale sau gen

Aici intră călugării și tot soiul de ciudați care au impulsuri sexuale, dar le reprimă. Sunt mai puțini decât credeți, că majoritatea ori sunt labagii, ori fac mai mult sex decât voi dar nu știe nimeni. Dar aici vorbim de călugări, măicuțe și alți dubioși care își iau în serios castitatea. Nimic scârbos, dar destul de degenerat. Să vrei să faci sex dar să nu faci. E nesănătos să prezinți asemenea comportament ca a fi normal.

Scârboșenie: 0
Degenerare: 4

3.  Masturbăcios

Sexul e sex chiar dacă e cu tine însuți. Dacă pornografia implicată aparține vreunui fetiș, se copiază degenerarea acelui fetiș, altfel are valoarea de bază pentru orice activitate sexuală.

Scârboșenie: 2
Degenerare: 2

4. Heterosexual

Doar cifrele de start, nu uitați de bonusuri și chestii!

Scârboșenie: 2
Degenerare: 0-2 (în funcție de intenție  0-reproducere și iubire,1- doar iubire, 2-doar sex)

5. Homosexual (tipi)

Cu toții știm că corpul masculin e foarte urât. E util la cărat și răcnit și sărit peste chestii dar e foarte urât și scârbos. Faptul că părul pe buci e un fenomen natural demonstrează tot ce am de demonstrat. Și vorbind de buci, sexul între bărbați implică mult cur, deci bonusurile de chestii anale sunt implicite.  +2s de la numărul excesiv de bărbați implicați, +2s 2d de la anus. Și înainte să îmi săriți în cap, că adică ce, vrei să sugerezi că homosexul e mai degenerat decât normalsexul, da, asta vreau să sugerez. Dar nu e mai degenerat decât normalsexul între urâți dacă adunați pe acolo. Hei, dacă homosecșii se iubesc și urâții nu, e chiar mai puțin degenerat. Deci suntem cu toții aiurea, nu vă mai ambalați.

Scârboșenie: 6
Degenerare: 3-4 (intenția nu poate fi reproducere, că natura)

Gayyyyyy!

6. Homosexual (tipe)

Situația e cam ca mai sus în teorie, dar în practică femeile sunt mai puțin scârboase decât bărbații. Sexul între două femei e chiar mai puțin scârbos decât ăla între o femeie și un bărbat. Că nu e nici un bărbat implicat. Faptul că lezbieneala de cele mai multe ori nu e o orientare sexuală serioasă ci mai mult un moft de oportunitate care pune în evidență flexibilitatea sexuală a femeii, face ca relația sexuală între două femei ca idee sa fie mult mai degenerată decât aia între doi bărbați. Se salvează la scor și ajunge la egalitate doar din cauză că nu conține atât de mult anus.

Scârboșenie: 1
Degenerare: 3-4

Așa arată lezbiene reale. Nu mai puneți botul la manipularea filmelor porno! Și nici nu fuți așa mult dacă livrezi pizza în realitate, apropo!

7. Bisexual

Ca idee, bisexualitatea este mult mai degenerată decât homosexualitatea. Măcar ăia au ales o tabără, știu clar de ce sunt atrași. Dar să fii atras și de bărbați și de femei e super degenerat. Sunt două chestii foarte diferite. Să îți placă amândouă înseamnă că nu îți place niciunul de fapt, ci doar ideea de sex. Bisexualitatea și nimfomania merg mână în mână. E ca atunci când mănânci ananas pe pizza. Nu înseamnă că își place și ananasul și pizza. Înseamnă doar că nu ai gusturi, ești un haplea fomist și ai băga în tine absolut orice fără discriminare. Exact așa e și bisexualitatea.

Scârboșenie: (în funcție de combinație, vezi mai sus)
Degenerare: 5

8. Travestit

A nu se confunda cu transsexualii, unde e o boală psihică. Travestiții sunt doar oameni cărora le place uneori să joace rolul celuilalt sex. Perfect conștienți că e doar un rol pentru distracție. Personal nu prea înțeleg care-i situația cu ăștia și cine e atras de ei. Că nu cred că bărbații gay, că ăia caută bărbați, nu bărbați îmbrăcați în femei. Și nici bărbații hetero, că nu e nimic hetero în a bostăni un bărbat îmbrăcat în femeie. De-aia travestiții sunt o preferință sexuală separată și de-aia mi se pare puțin mai degenerat să i-o tragi unui travestit decât să fii travestit.

Scârboșenie: 6
Degenerare: 4 – travestitul  5- băiatul ălalalt.

9. Furry

Ăștia cumva s-au împrăștiat pe tot netul. Sunt niște siniștri care scriu literatură erotică unii spre alții despre cum sunt ei animale umanoide care fac sex. Uneori se mai întâlnesc la convenții să se îmbrace în animale și să-și dea herpes unii la alții.

Scârboșenie: 9
Degenerare: 9

10.BDSM

Durerea are locul ei în viață când bați pe cineva. Bătaia și sexul nu trebuie amestecate că dup-aia te confuzezi și ți se scoală pula la un meci de box. Iar submisivitatea e super degenerată oricum ai privi-o, chiar și ca rol. Orice om normal vrea să domine pe toată lumea tot timpul, chiar și când doarme.

Scârboșenie: 3
Degenerare: 4

11. Cuck

Ăsta e un fetiș bizar pe care nici un om normal nu l-ar înțelege. Un tip îi fute nevasta altuia, în timp ce ăla o mângâie în păr și se bucură. Să-ți fută alții nevasta, pentru mai toată lumea fobie, dar pentru unii bucurie. Rămâi prost.

Scârboșenie: 8
Degenerare: 7

12. Hentai

Fixație pe desene animate. Cam același scor ca la masturbăcioși dar un punct în plus pe degenerare, că e desene animate, nu oameni! (se mai adaugă dacă desenele animate au încă un fetish în sine ca și la ăilalți)

Scârboșenie: 2
Degenerare: 3

13. Avioane umanoide

Aeromorphs se cheamă fetișul. O să îi dau scor mai favorabil, că mă face să râd. N-are cum să fie în așa hal de rău dacă râd. Și nici n-are miros de zoofilie, ca la furry. Uitați acest dement absolut. N-ai cum să nu râzi.

Scârboșenie: 4
Degenerare: 7

14. Tălpi

Că nu e fetiș cu picioarele. Piciorul e partea aia care se termină în bulane. Perverșilor ăstora le plac tălpile. Uitați acest wombo-combo de aeromorph cu fetish cu tălpi și spuneți-mi că nu e un vârf al degenerării mondiale. Degetele de la picior sunt cele mai triste părți ale anatomiei umane. Atrofiate și aschilambice, adunate cocârjat în șosete și pantofi. De-aia le-a pus natura la capătul opus ochilor. Ca să nu ne uităm acolo. De-aia a pus și gaura curului la spate, că nu-s locuri în care oamenii normali vor să se uite prea des.

Scârboșenie: 8
Degenerare: 8

15. Scat

Scârboșenie: 10
Degenerare: 8

16. Zoofilie

Nici n-am ce să mai zic aici.

Scârboșenie: 10
Degenerare: 9

17. Pedofilie

Singurul lucru care poate fi zis aici e că e aberant și scârbos cum extremiștii religioși încearcă să lege această preferință sexuală bolnavă de oricare altele de mai sus. Să încerce să sugereze că oricare din ălea poate duce spre asta. N-are cum. Oricare restul sunt de înțeles, oricât de scârboase și degenerate ar fi. Ăștia în schimb sunt opusul oamenilor.

Scârboșenie: 11
Degenerare: 11

18. Tipii care nu fut nimic dar dau like la toate pozele tipelor de la nota 6 în sus dându-le ălora aere de prințese și stricând piața pentru toată lumea

Din  cauza lor nu putem avea lucruri frumoase.

Scârboșenie: 5
Degenerare: 7

19. Orice altceva ce nu e pe listă:

Dacă nu e pe listă, înseamnă că e o preferință sexuală inventată pentru atenție de cineva care vrea să se simtă special. Foarte degenerat să cerșești atenție prin sexualitatea ta.

Scârboșenie: variabil
Degenerare:  5+

 

 

***