Nu înțeleg cum de stau românașii să se uite live la oscaruri. Să pierzi noaptea să te uiți la niște bogătași dintr-o industrie de bogătași cum se aplaudă între ei. De ce dracu’ să te intereseze așa ceva? Ca să vezi dacă filmele care ți-au plăcut ție au plăcut și la alții, și să clefăi mulțumit că ai gusturi fine?
Și nu înțeleg fetișul ăsta pentru actori ca oameni. Adică da, e o meserie artistică și mulți sunt foarte buni la imitat personaje, că asta e meseria lor. Dar asta nu înseamnă deloc că ei, ca oameni, sunt interesanți. Da, da, știu, arată super frumos toți și expresiv. Dar asta fac și în filme. De ce să îi aud vorbind în viața reală? Nu e ca și cum sunt eminenți și plini de înțelepciune sau ceva. Actorul, ca inteligență, e un om complet mediu. Da, o replică isteață sună mai bine din gura lu’ Leonardo decât din a mea. Dar asta nu înseamnă că-l duce capul la cine știe ce replici istețe. Sunt doar oameni normali, ca toți oamenii normali. Și de-aia e complet aiurea să îi urmărești neprofesional, doar că îți plac profesional. Să te frece grija ce gândesc, ce mănâncă, ce fut și ce le place. Ce, dacă mănânci o pizza excelentă, o să fii curios cu cine se fute bucătarul? Și atunci de ce ai fi curios cu cine se fute actorul dintr-un film excelent?
Tot fetișul ăsta cu viața personală a artistului e o futere de grijă complet nejustificată. Din păcate e încurajată de actori. Pentru că actorul, prin definiție, e un cerșetor de atenție. Asta au în comun toți actorii din toate timpurile. Unii sunt deștepți, alții proști. Unii nebuni, alții foarte nebuni. Dar ce au toți în comun e că au un ego imens și fragil, și dacă nu se uită nimeni la ei într-un moment, se simt de căcat.
Și nu, toată isteria cu oscarul nu prea are legătură cu cinefilia. Pentru că orice om care știe cum funcționează un film, știe că valoarea produsului finit e determinată cam așa:
25% regia
25% scenariul
25% actoria
25% armata aia de oameni care se ocupă de sunet, efecte, lumini, montaj și multe multe alte chestii din spatele oricărei filmări și care, dacă sug, îți iese un film de căcat oricât de buni ar fi scenariștii, regizorul și actorii.
Ei bine, dacă o luăm așa, logic, după importanță, premiile ar trebui să fie cam așa
1. Regizorul, că face singur un sfert din treabă.
2. Scenaristul ( scenariștii). Ăștia sunt de obicei vreo trei.
E primul, ăla care vine cu ideea originală dar e prea prost să o scrie ca scenariu valid, că nu are experiență.
Apoi producătorul îl dă pe mână lu al doilea, care vede partea faină a ideii și o șlefuiește spre ceva cu structură și stil.
După care producătorul ia scenariul și-l dă pe mână lu al treilea, care taie tot ce nu pare super comercial și înlocuiește cu clișee pentru public trepanat, ca să asigure blockbustereala.
Ei bine, dacă băieții ăștia trei se coordonează în așa hal încât să iasă ceva bun, mai ales că de obicei nu se întâlnesc niciodată, e un miracol. Și de-aia scenariul e al doilea cel mai important rahat din toată ciorba.
3. Abia aici vine actoriceala. Care e un sfert din treabă. Și dacă ar fi într-un singur actor ca-n Locke, sau aproape un singur actor ca în Revenant, s-ar apropia de relevanță cu treaba regizorului. Dar într-un film ca Star Wars, spre exemplu, unde sunt 5 actori principali și 15 secundari, 25% ăla se împarte grav. Într-un film normal, un actor e la fel de important ca ăla care face muzica.
Spre exemplu, dacă l-ai înlocui pe stormtrooperul negru din ultimul Star Wars cu o șosetă tot filmul, calitatea întregului film ar scădea cu maxim 5%. Însă dacă l-ai înlocui pe băiatul de la sunet cu mine, ar ieși un căcat complet la care nu poți să te uiți.
Dar plebea e simplă. Plebea aplaudă ce vede. Și de-aia oscarul pentru actor/actriță principală e mereu privit a fi cel mai important. E ca și cum ai crede că monitorul e cea mai importantă parte a calculatorului. Sigur, fără el nu vezi nimic, dar toată partea de gândire e făcută mai jos. El e doar un display. Așa cum e și actorul. Un display pe care oamenii vor să-l audă vorbind, chit că uneori e un om prost. Gen Oana Pellea.
Iar categoriile nu au sens. De ce e cel mai bun actor și cea mai bună actriță? Ce, la master chef e pe sexe? La munca de actor contează cât de multă carne pune pe personaj. Și aici e nevoie de un personaj bun, pus în situații complex de actoricit, care să-i scoată în evidență valoarea de actor. Nu văd de ce ar fi diferență pe sexe. O împărțire a unei distincții pe sexe, fără justificare clară. E sexist în cel mai pur sens al cuvântului.
Dacă tot categorisim lumea, să mai băgăm, zic. Cel mai bun actor copil. Cel mai bun actor boșorg. Cel mai bun actor gay. Cel mai bun actor negru. Cel mai bun actor care e de fapt doi pitici într-un parpalac.
Poate așa n-ar mai plânge negrii că nu au fost negri nominalizați. Păi poate n-a fost nici un film cu actori negri destul de fain încât să merite nominalizat. N-au avut personaje și situații pe care să iasă vreun actor negru în evidență. Lipsa nominalizărilor e simptom, nu cauză. E ca și cum n-ai avea picioare și te-ai plânge că nu fac ăștia încălțări pentru tine.
Da, Leonardo DiCaprio e un actor bun. Așa, și? În toate filmele în care a fost, a fost doar o rotiță într-un angrenaj imens. O rotiță bună, dar de ce se comportă toată lumea ca și cum e cea mai importantă rotiță din toată scula? Chiar nu e.
Comentarii (40)
am citit atât ca să văd că totuși zici că dicaprio e actor bun. trebuia să scrii și despre persoanele care s-au uitat la mai multe ediții de oscar decât la filme în viața lor. pi2de care au văzut titanic și 50 de feluri de gri
No, aici ce-o vrut să zică?
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/v/t1.0-9/12524348_10154161224072018_3102715201593814922_n.jpg?oh=f35eaf94e31806bb3b93b5a08a64362e&oe=57533658
Bos dacă n-ai văzut filmul de ce mai vorbim?
despre alte lucruri ?
Domnu’! Domnu’ Centaur, 12 Years a Slave e un film despre și cu negri care a luat 3 Oscaruri, deci penultimul paragraf nu se pune.
Seară bună!
me refeream la ultimu oscarici
Da ma, dar e din cauza lu’ Bradulet Pitulit. Restul erau pe post de incasatori
1. Poate vrei sa spui partea faină a ideii nu a ideei.
2. Chris Rock a avut glume aproximativ similare in timpul ceremoniei ” Hey, if you want black nominees every year, you need to just have black categories. That’s what you need. You need to have black categories. You already do it with men and women. Think about it: There’s no real reason for there to be a man and a woman category in acting. C’mon. There’s no reason. It’s not track and field. You don’t have to separate ‘em. You know, Robert De Niro’s never said, “I better slow this acting down, so Meryl Streep can catch up.”
HAHA exact. nu am vazut. dar exact.
Uau! daca ai si film cu zebre te chemam sa decernezi la noi la gradi :D
Nu am citit postarea pana la capat asa cum tu ai facut un comentariu negativ despre un film pe care nu l-ai vazut, as a ca da-mi voie sa zic ca ai facut un comentariu de cacat. Sugi pixu.
Ia zi boss, te lauzi ca scrii la Atletico Textila, probabil ca esti mandru de colaborarea ta la acest serial bestial. Dar ne zici si noua celelalte proiecte nenumarate de televiziune la care ai lucrat? Sau cu alea ti-e rusine
ce te fute pe tine grija?
Slab, Radu. In general, intru pe piticigratis sa ma hlizesc, dar daca devii plictisitor (ca acum) sau abject (ca la faza cu Oana Pellea), nu mai e funny. Iar daca nu poti sa obtii rasul cititorilor (sau atentia lor) decat cu astea doua mijloace, stai rau. Parerea mea. In rest, misto cu varcolacii.
pai, actorul e important fiindca e obisnuit sa fie un om public. de la circ la teatru si acum film actorul a fost un om public. da, a cersit atentia, dar fara atentie el ar fi nimeni… asa ca trebuie sa o cerseasca pentru a fi relevant pe mai departe. si dupa ce primeste un rol pe un contract bun mai are si rolul sa promoveze filmul. de asta cerseste atentie.
si acum cu cine ai vrea sa se faca promovarea? cu un inginer de sunet care nu e obisnuit sa vorbeasca in public sau cu un actor care stie sa spuna alea cateva clisee despre el si film intr-un mod simpatic?
Lumea se uită la ham talent și alte emisiune cancer din RO și tu te oftici când ne uităm la oscaruri? It’s ∞ times better !
Chiar ma gandeam cand am vazut linkul spre Oana Pielea, ca de data asta no sa-ti iasa, ca s-au atacat atunci toti cretinii, iar acum o sa fie liniste. Se pare totusi ca astia au un potential imens, stiai tu ceva.
Iar sunt pupincuristă că-s de acord cu Radu. Și mie mi se pare artificială și mâncătoare de timp această împărțire pe căprării; cel mai bun actor în rol principal, cel mai bun cățel în rolul cățelului, cel mai bun actor în rol secundar, cel mai bun scenariu etc… Dacă poți să departajezi, ca juriu, cel mai bunul ceva dintr-un film, înseamnă că restul e prost. După mine un film e bun sau e prost, ori, și mai corect, îmi place sau nu-mi place. Nu pot să zic – ce mișto a fost Cei 3 muschetari!… Păcat că nu erau caii proaspăt țesălați!
Iar ai dat, Radu, cu mucii în fasole, și-ai amintit de Oana Pellea! :) Nu e bine. Ai văzut că publicul românesc e plin de respect și lipsit de discernământ (și de cultură) și foarte iertător. Dacă Oana Pellea vorbește pe scenă parcă ar ronțăi pietriș, nu e din cauza ei, e „din cauza la dinți”. Deci ea, săraca, a jucat bine. Proteza e de vină. Unul n-ar îndrăzni să-i strige – mai dați, doamnă, cu Corega, între acte sau nu mai ieșiți pe scenă.
Tot așa și cu marele Beligan, care toată viața s-a jucat pe sine, adică nu puteai să uiți o secundă că-l vezi și-l auzi pe Beligan îmbrăcat în togă, în redingotă, în cămașă cu mâneci sumese… Și-acum lumea se duce să-l aplaude că scapă viu după fiecare spectacol. Nu contează că sufleurul răcnește din cușcă ori că maestrul abia mai foșnește din voce, bine că rezistă până la aplauze.
Da nu știu ce dracu m-a apucat să divaghez, că nu despre asta era vorba…
Sunt de acord cu tine.
Ești pupincuristă cu Radu și pupinpulistă cu mine.
Marș la căcat.
Ce spui, franț?
Poate că dacă te opreai din opintela scrisului înainte de ultima propoziție, mai ședeam de vorbă. Dar așa…
iti alegi filmele la care te duci si in functie de cine joaca in ele, niciodata insa pentru ca ala e scenaristu, sau ala a compus muzica, sau aia au facut machiaju, sau ala a plimbat camera.
actorii cotati cel mai bine isi aleg ei filmele in care joaca, asa ca sansele sa vezi un film bun pentru ca joaca cutarescu in el sint mai mari.
eu nu-mi imaginez nasul fara marlon brando, de niro sau al pacino.
la fel de extrem, de important e regizorul. regizorul sau actorul isi pun amprenta asupra filmului, nu machiorul, nu costumieru, nu orchestra care cinta (compozitorul un pic dar nu decisiv daca nu-l cheama moricone de exemplu). un pic sint si cameramanul si cuterul importanti, dar de astia sint o mare gramada buni siu foarte buni.
regizorul alege scenariul dintr-un milion de scenarii, nu invers. actorul accepta un regizor cu un scenariu, si asa mai departe, afara ca sint regizori de genul tarantino sau fratii cohen, aia iau ce actor vreau si aia sint incintati sa joace in filmele lor ca succesul e aproape garantat.
la orice produs importante nu sint furnicutele care robotesc in hala de productie, ci citiva ingineri geniali si managementul.
regizorii si actorii sint artistii iportanti in produsul film, ei sint artistii, si citeodata unii sint geniali.
Îți țin pumnii la anul să te cheme pe tine să prezinți Oscarurile
Ceva e gresit. Japonezii, care fac cladiri ce stau in picioare la cutremure cum noi nu am vazut nici in poze, care au maglevuri si bideuri electronice, nu par sa duca lipsa la scenaristi sau actori. Povestea cu diferenta culturala e iar o porcarie, pentru ca eu nu empatizez mai mult cu un american cu lighean in curte decat cu japonezul de la bloc. Motivul pentru care ne uitam la 100-200 de filme americane pe an si la un film japonez intr-o viata nu e ca nu au sonorizare buna. Filmele americane au super marketing. Nu 25%, ci 90% din valoarea filmului american e marketingul.
De fapt lumea se mai uita la filme japoneze. Pe bune ca in filmele japoneze nu conteaza nici scenariul, nici regia, nici actorii. Numai actritele conteaza. M-am gandit sa le fac un pic de marketing sa le ajunga din urma pe alea americane. Ia cautati pe net hashtagul #fuckjapan. Doar un mare americanofil ar putea s-o ia la laba pe filme cu Dicaprio in loc de filme de arta japoneze ca astea.
Cel mai bun actor care a filmat fiecare scena de 20 de ori pana a facut-o p’aia buna pe care oricum nu o alege el. Si apoi mai pui la socoteala propaganda imensa din multe filme si multe alte cacaturi… premiul pentru cel mai bun actor e fix zero, daca restul oamenilor sunt buni filmul iese bun si cu actori slabi. Actoria nu este o meserie extrema si nu trebuie sa fi geniu sau sa muncesti foarte mult sa o faci, insa cum toti muritorii de rand o ard in ipocrizie adica sunt „actori in propria scena” cum plm sa nu se uite la aia care, presupus, sunt cei mai buni in a fi actori.
Centaure, zi ceva fin despre deNiro, asa ca idee
„Da, Leonardo DiCaprio e un actor bun. Așa, și? În toate filmele în care a fost, a fost doar o rotiță într-un angrenaj imens. O rotiță bună, dar de ce se comportă toată lumea ca și cum e cea mai importantă rotiță din toată scula? Chiar nu e.”
–
Tampita intrebare.
Pentru ca in functie de actorii principali, alegem: ne uitam sau nu la film? Mergem sau nu la cinema? Actorii fac afisul. Nimeni nu citeste pe afis cine-a fost regizorul. Sau scenaristul. Sau baiatul de la sunet. Nimanui nu-i pasa. Nu-s demni sa fie retinuti. Si-au luat banii, sa fie sanatosi si la mai mare, da’ nu merita un loc in memoria colectiva.
Niciodata nu vom merge la cinema sa vedem un film cu Florin Calinescu. Cum sa dam banii pe asa ceva? Nu ma uit la asa ceva nici de pe torrents. Da’ daca pe afis e Robert DeNiro, cum zici tu, atunci poate ma uit (not really, ca acum a ajuns sa joace-n toate cacaturile doar sa-l mai vada si pe el lumea; ca un fel de Viorel Lis, tiganu’ batran care tanjeste dupa vremea in care era relevant…sau asa credea el)
De-aia conteaza actorul principal si de-aia e cea mai importanta rotita din angrenaj. Pentru ca ala vinde filmul. Ala plateste salariul regizorului, scenaristului, baiatului de la sunet si tuturor celorlalti.
Viata nu-i corecta. Stai si te scremi si gandesti scene, decor, glume, efecte si pur si simplu nu contezi. Conteaza baiatu’ ala care are privirea aia homo-libidinoasa. Pe el il plac fetele. Tu cu munca, el cu banii. Si cu pizdele. Si drogurile. Si…
Sincer nici nu prea mi s-a parut cine stie ce rolul din The Revenant .Mai bine de juma de film omu geme , se screme sau strange din dinti.Cam cum fac si eu cand ma cac,Samuel L Jackson a facut un rol mult mai bun in The Hatefull Eight care are o poveste buna si un dialog excelent.Nu prea am inteles de ce nu a intrat si Tarantino la oscaruri
Pai nici mie. Da’ tu nu contezi si eu nu contez. Conteaza faptul ca juma’ de internet o arde-n meme-uri cu Leonardo DiCaprio si Oscarul. Nu conteaza ca a aratat ca un pensionar pe supradoza de paracetamol in filmul ala. Conteaza ca se barbiereste, isi pune costumul, zambeste si chit c-are 41 de ani, se uda pizdele care i-ar putea fi fiice.
Astea-s chestiile care vand filmul ala. Oscarul luat de el o sa vanda si el filmul ala.
Scenaristu’, baiatu’ de la sunet si regizorul au contribuit si ei, da’ cui pula mea ii pasa?
E ca la cladiri. Au muncit acolo 300 de analfabeti, si-au rupt spinarea carand saci de ciment si caramizi si alte alea. Poate-au si murit vreo 2 in accidente de lucru. Ei, si? La final, singuru’ de care stie toata lumea, singuru’ caruia ii creste tariful, singuru’ care primeste ceva recunoastere si recunostinta e arhitectul.
Pula mea, repetati dupa mine: viata nu-i corecta.
true story bro . cheers
Măi, mătamare. Cam ai dreptate. Te duci la film sau accesezi un film pentru că e cu.
Dar să ne concentrăm pe acest Di Caprio. Nu știu cum te uiți tu la el, dar eu mă uit cu eforturi, ca să uit că a jucat în Titanic, unul dintre cele mai proaste filme pe care le-am văzut vreodată. Mai prost ca Mihai Viteazu, fiindcă acolo, cel puțin, muzica lui Tiberiu Olah ținea filmul în picioare.
Deci are fața pe care o are, de blond cu ochi albaștri. Față de viezure binevoitor. Care promite. Mie nu-mi place moaca lui. Ca să mă uit la un film cu el trebuie să trec în revistă toate ipoteticele calități ale filmului și mă fac că nu bag de seamă că e cu Di Caprio.
Mai cred că acordarea unui premiu, Oscar, Zmeură, Urs, n-are nicio legătură cu scala noastră de apreciere, ca spectatori.
„Dar să ne concentrăm pe acest Di Caprio. Nu știu cum te uiți tu la el, dar eu mă uit cu eforturi, ca să uit că a jucat în Titanic”
Da, dar nu contezi tu, conteaza ca pentru fiecare fiinta ca tine, sunt 100 de pustoaice gata-gata sa faca avort spontan cand zambeste sau moare tragic Leo Mondialul. Daca ma-ntrebi pe mine, si eu ma uit tot cu eforturi la campionatul mondial – 22 de tampiti care alearga dupa o basica (+3 in doliu pe margine, cine le-o fi murit?). Da’ nu contez eu. Conteaza aia zeci de mii care cumpara bilete de mii de dolari pentru meciurile alea si urmaresc echipa lor favorita de analfabeti. Conteaza milioanele alea care nu mai ies la bere in seara respectiva ca se duc acasa sa vada meciul si reclamele aferente.
Romania nici nu e luata-n calcul de Leonardo asta sau de aia care fac filmul. Si de ce-ar fi? O populatie de zeci de ori mai mica decat a Americii. Un salariu de hai sa radem. Si un popor de maimute care se uita la seriale de tipul „Las Fierbinti”.
Asa ca eu te inteleg ca nu-ti place tipul. Chiar as adauga pe langa calitatile mentionate de tine, Leo poate suge pula din picioare. Eu raman cu parerea, tu cu dezgustul, iar el cu milioanele. Misto, nu?
Cînd un tip care nu-mi place rămâne cu milioanele, zău dacă mă interesează.
Mie îmi place Dustin Hoffman în Rain man. Îmi place în Runaway Jury. Îmi place în general și peste tot. Mă uit la toate filmele cu el și habar n-am dacă are mai multe sau mai puține milioaene ca Leo. Dacă are mai puține, consider că sistemul e nesimțit.
Cum se zice la academie, „dekat respekt” pentru parerea ta. Asta fiind spusa, nici pe cei care fac filme nu-i intereseaza. Sau pe cei care le premiaza. Si cam despre asta era vorba, cred eu.
Inteleg chestia aia cu „dar scenaristul si regizorul si baiatul de la sunet au contribuit”. Pe bune ca-nteleg. Dar suntem in epoca in care pretul unui telefon sare cu 100 de euro – nu pentru ce poate face modelul nou, ci pentru ca e cu 0.1 mm mai subtire. La asta se uda lumea, nu la prostul chinez care a facut 10000 de telefoane de-alea pe 75 de dolari pe luna.
Si atunci, nu-i normal sa fie actorul principal cel mai cel?
….asa ziceam si eu.
Corect, wtf, dar atunci sa se facă in fata fiecărei clădiri monumentul muncitorului necunoscut cu numele Dorel, bust de bronz cu un chipiu de ziar pe cap, ar fi de senzație!
Bravo, Radu! De data asta ai pus punctul pe „i”, ca intotdeauna, de altfel!
Si de-aia cred eu ca mai multi actori ar trebuii sa fie ca si Keanu Reeves, nu mediocri la actorie, mai umili
Salut,
sunt Leonardo DiCaprio si va recomand sa salvati planeta din avionul meu privat cu care fac naveta.
Pup plebii,
Leo.
praf articolul
Voi ați fi buni să dați Urzica de aur! Sau maro :)