Dăncilă se tolăni pe jilț, aruncând o boabă de strugure la molfăit între măsele. „hehe” exclamă ea, îmbrânzindu-i-se rujul pe un rânjet.
Un grup de umoriști de internet o văzu și începu să se tăvălească spre ea. Costelivi, translucizi și nefirești la formă, umoriștii se aburcau unii peste alții, prăvălindu-se din vârful mormanului în direcția ei.
– „Tanti, tanti, zi și tu o perlă, să mănâncă și gura noastră!” zise un umorist, cu muște bâzâindu-i la colțul gurii.
– „Daa, tanti, dă cu gramatica de pământ, să avem și noi despre ce să facem glume tantii, n-am mai făcut o glumă de două zile tantiii”
-„Hehe”, exclamă Dăncilă clipind nu neaparat simultan din ambii ochi.
– ”Nuu tanti, ceva mai consistent!” zise un umorist urduros cu ochii zemuind.
– „Haidee tantii, inventează o țară, zi cevaa acolo, poate Gropinlada sau Luxenburgăr”, lăcrimă un umorist, tușind a boală lungă.
– „Orice chestie, cât de mică, să am de ce să mă agăț. Măcar de-un joc de cuvinte! N-am mai mâncat un like de o săptămână” horcăi unul muribund, cu ultima suflare, bătându-se cu degetele scheletale pe burta întinsă și umflată de foame ca o tobă.
Dăncilă deschise gura. Umoriștii hidrocefali își aruncară priviri de amenințare unii la alții. Dacă Dăncilă nu livra ceva care să hrănească pe toată lumea, fiecare dintre ei era gata să sfâșie și să calce în picioare pentru bucata lui de glumă. Era calmul de dinaintea furtunii.
Comentarii (2)
„Ie buni strungurili asta” ?
Si atunci premierul slobozi: ‘pledez pentru toleranta cu respectarea ideii de familie traditionala’. But the aviara gripa!