Albert Baldovin, detectiv șomer ep. 2 deși practic n-au nici o legătură între ele episoadele și e doar un titlu înșelător pentru iluzia de continuitate:

––––––––––––––––––––

Budoarul e mov și întunecos. Miroase a Chanel contrafăcut și bețișoare parfumate cu aromă de iasomie. Duduia vine spre mine bălăngănind languros din coapse într-un neglijeu desfăcut nonșalant și un corset cu două numere mai strâmt care-i sugrumă mijlocul și demonstrează că la fel cum se bulbucă ochii când strângi pe cineva de gât, la fel se bulbucă și țâțele când strângi pe cineva de talie. Bidoanele alea periculoase ar fi putut să convingă orice bărbat să-și trădeze toate principiile doar pentru privilegiul de a roti de sfârcurile lor semețe ca de butoanele unui radio stricat. Nu și pe mine.

– Nu se fumează aici, îmi zice, suflând rotocoale și jucând portțigaretul între buze cu o dexteritate impresionantă. Părea în stare să te lege la șireturi cu limba în timp ce face o felație.

Mă uit la ea urât, tușesc melodramatic și fals și își stinge țigara. Sting și eu trabucul, pipa și țigara de foi, opresc vaporizatorul și scot bateria de la țigara electronică. Îmi dau bereta din cap și-i zic:

– Lasă vrăjeala, buci zglobii. Sunt detectivul Albert Baldovin și știi de ce sunt aici.

Mă invită să mă tolănesc pe comoda ei și refuz scurt. Părea mai periculos să lași garda jos în bârlogul ei decât să joci poker cu un urs flămând pe o corabie care se scufundă.

– A fost un client foarte ciudat, zice. Întâi m-a pus să i-o iau la palme, apoi la pumni.

– Am auzit de asta zic, în timp ce mă dau cu ulei de mustață pe mustață. Tinerii îi zic CBT.

– Nu era CBT pentru că mi-a spus explicit să nu-i ating scrotul. Doar să i-o bat de parcă m-a înjurat de mamă. O să ți-o bat ca pe un copil care și-a modificat notele în carnetul de note cu pixul și ai aflat asta într-o ședință cu părinții după ce i-ai luat Playstation 5, îi zic. Nu e de ajuns, îmi zice. Vreau să mi-o bați ca pe un vecin care a venit plângând la tine să-l împrumuți cu 100 de lei până la sfârșitul lunii, au trecut două luni de atunci, s-a jurat în genunchi că n-are nici un ban de fiecare dată când i-ai ciocănit la ușă și tocmai l-ai văzut ieșind cu o gagică de la film și aruncând la gunoi o pungă de-aia de popcorn XXL la 45 de lei jumătate mâncată.

Nu era o surpriză pentru mine că infractorul era pervers, însă gradul de perversitate povestit m-ar fi făcut să îmi scap pipa din gură, dacă aș fi avut-o în gură. Observ pe noptiera ei un tub de Bengay jumătate consumat. I-a bătut-o până a făcut febră musculară. Mă uit la pumnii ei. Roșii pe toată lungimea degetelor și în sus, pe mână. Era evident că infractorul nu reușise să aibă o erecție și că biciuia din ea flască, la fiecare lovitură. Asta explica zgomotul flop-flop, ca de coajă de banană trântită pe faianță udă auzit de vecinul de palier. Piesele puzzle-ului începeau să se lege.

– Toni Bretoni e căutat de INTERPOL de mai bine de 8 ani. Fă o faptă bună și dă pe goarnă tot ce știi despre el. Nu vrei să fii complice unui asemenea om, zic.

– Dar nu știu absolut nimic, domnule detectiv, zice ea, fâlfâind din gene.

Fac doi pași spre ea, la intimidare, și dau să o apuc de guler. Nu are guler așa că o apuc de o țâță. Strâng și o trag spre mine. Se simțea după textură că avea termopane de firmă la balcoanele alea.

– Lasă vrăjeala, bagaboanto. Crezi că e prima oară când stau la discuții cu o pasăre de noapte? Știu ce aveți voi în cap. M-ai văzut detectiv particular, semeț și ager la minte, știi că ai informații de care am nevoie, așa că te-ai gândit să mă seduci și să mă manipulezi. Poate te scot din viața asta mizeră de lucrătoare sexuală. Poate te scap de peștele tău și de datorii. Poate te fac femeie serioasă. Îmi pare rău să te dezamăgesc, ventuză voluptoasă, dar nu-s lozul tău câștigător și inteligența mea mă face imun la cântecul tău de sirenă.

Se dă în spate și îmi trage un dos de palmă peste gură de-mi sare trabucul din gură. Nici nu îmi aduc aminte când a ajuns acolo și de unde l-am scos. Probabil un reflex.

– Lucrătoare sexuală? Lucrătoate sexuală e mă-ta, porcule! Eu am o meserie serioasă. Sunt vindecător intuitiv!

Mă dau în spate de uimire. Pentru o secundă îmi vine să o întreb ce e ăla vindecător intuitiv dar apoi inteligența mea se dă și ea în spate și mă ajunge din urmă. Pot intui ce e ăla un vindecător intuitiv și în timp ce intuiesc, inima mi se umple de respect și invidie. Femeia asta prostește proști că îi vindecă de diverse doar atingându-i. O meserie perfectă, pe care aș fi putut să o fac și eu lejer mai bine decât ea. Sigur n-aș mai fi fost detectiv șomer dacă mi-ar fi trecut prin cap la vârsta orientării că pot inventa o meserie ca „vindecător intuitiv” Să trec prin viață dând din mâini dramatic pe lângă oameni contracost. Dar nici nu m-am gândit să mă gândesc la opțiuni de carieră. M-am hotârât de la prima scânteie a conștiinței să mă fac detectiv ca tatăl meu și tatăl tatălui meu, adică bunicul meu. Mi s-a părut singura opțiune naturală. Ca bretonul atunci când ai coșuri pe frunte. Să particip și eu la cercul ăsta vicios în care s-a scufundat familia mea. Un cerc vicios care trebuie să se oprească. Sper că nu cu fiul meu potențial și fiul lui ipotetic, totuși. Mi s-ar părea urât să se oprească tradiția asta cât sunt viu. Până la urmă e tot ce avem noi, Baldovinii. Îi dau femeii drumul la țâță. Puzzle-ul din capul meu se sparge în bucăți și în locul lui apare un nou puzzle care are o singură piesă.

– Deci nu a venit la tine în scopuri sexuale. A venit să-l vindeci de impotență. Toni Bretoni e impotent, disperat și caută leacuri alternative. Asta explică multe.

– Și în al doilea rând nu m-aș da în viața mea la tine. Ești un ciudat. Nu înțeleg cum și de ce, că ești îngrijit și fiecare trăsătură a ta nu e deloc urâtă luată separat dar cumva împreună lasă o senzație sticloasă și nenaturală. De parcă ești o statuie de ceară care a înviat aiurea și acum se învârte prin viață fără scop, animată doar de direcția accidentală a momentului în care se află. Mă uit în ochii tăi și deși lucesc a inteligență, în spatele lor nu e nimic. Doar un vid ambulant parcă desenat de un om care n-a văzut niciodată oameni reali dar a citit mult despre ei.

Îmi scot tabachera de avarie din buzunarul de la spate și îmi proptesc două țigarete în gură pe care le aprind prin frecare una de alta. Îi arunc femeii Bengay-ul de pe noptieră.

– Ia. Freacă-ți țâța aia să nu se învinețească. Ți-aș zice adio, dar presimt că soarta o să ne aducă din nou în aceeași cameră, că așa face ea cu oameni care au chimie între ei.

– Da. Prefer să nu, îmi zice ea, deși ochii ei zic că preferă să da.

Ies în noapte. Ploaia măruntă mă biciuie de parcă din cer se aruncă jochei milimetrici cu cravașele de catifea înainte. În orașul ăsta care mi-e străbun, strămoș și străin sunt multe oportunități de tratament alternativ al impotenței. Regina Oltcita, vrăjitoare tradițională promite că scoate din om impotența la pachet cu argintul viu. Părintele răspopit Ignațiu Barbilian o tratează prin călcat pe spate și citit din biblie. Iuzuf Cadâr, doctorul naturist de origine turcă are o licoare homeopată anti impotență garantată de multe nume mari din lumea interlopă. Toni Bretoni sigur a nimerit la unul dintre ei, momit de promisiuni de întărire a atârnătoarei. Ziua în care nu voi mai fi detectiv șomer se apropie galopant.

***

Comentarii (8)

  • Ion spune:

    Seria asta deja imi place.

  • Hristos spune:

    Da! Dar mai vreau sa citesc gospodari in spatiu! :)

  • ads spune:

    cbt sau ctp? ::)))

  • Maka Naki spune:

    Oano care e legatura intre fractale si discontinuul infinitezimal?

  • Tot ala spune:

    Baldovin e blogger somer, nu detectiv. Doar se preface ca detectiveaza, ca sa aiba subiecte de blogherit.
    Este, sefu?

  • Cazma spune:

    As putea sa pun pariu ca Baldovin are ceva fetis scat+uro.
    Si negi pe pula.

  • sindi_cat spune:

    – ”Ploaia măruntă mă biciuie de parcă din cer se aruncă jochei milimetrici cu cravașele de catifea înainte”.
    – ”Pentru o secundă îmi vine să o întreb ce e ăla vindecător intuitiv dar apoi inteligența mea se dă și ea în spate și mă ajunge din urmă”.
    – ”Vreau să mi-o bați ca pe un vecin care a venit plângând la tine să-l împrumuți cu 100 de lei până la sfârșitul lunii, au trecut două luni de atunci, s-a jurat în genunchi că n-are nici un ban de fiecare dată când i-ai ciocănit la ușă și tocmai l-ai văzut ieșind cu o gagică de la film și aruncând la gunoi o pungă de-aia de popcorn XXL la 45 de lei jumătate mâncată.„

    Mișto metafore. Îmi amintesc nițel de brânza dodedaedrică a lui Teo de aici (https://www.youtube.com/watch?v=nC6MXCMJ5PQ).

  • Pandel spune:

    > Sting și eu trabucul, pipa și țigara de foi, opresc vaporizatorul și scot bateria de la țigara electronică
    lol si, desi nu e nicio legatura intre episoade, pt o continuitate din ep 1 o sa imi imaginez ca are permanent scobitoarea in coltul gurii

Adaugă un comentariu