Un tânăr este cercetat penal pentru că a INSTIGAT la o revoltă împotriva primăriei Năvodari. Prilej foarte bun să vorbim despre mizeria asta autoritară: conceptul de instigare. Mai exact, de ce o imbecilitate sinistră.
Hai să începem cu filozofia și morala instigării
Se presupune că omul are discernământ. Adică e deplin responsabil pentru acțiunile sale în marea majoritate a timpului. Asta e aspirația speciei umane și dacă deviem de la ea, nu mai rămâne nici o diferență seminificativă între noi și vite ordinare.
Bineînțeles, există excepții de bun simț. Se consideră că minorii nu au discernământ, pentru că nu și l-au format încă în totalitate.
Se consideră că oamenii labili psihic, cu certificat oficial de, cum se zice în comunitatea psihologilor „cacapișu la cap”, nu au discernământ. Și nici oamenii normali în situații de trăiri emoționale extreme, care le perturbă discernământul. Cum ar fi o frică extremă sau că o prinzi pe nevastă-ta că se fute cu Marica. De-aia crimele pasionale sunt pedepsite mai puțin decât ălea premeditate. Că pe moment, ți-ai pierdut mințile.
Și aici intervine INSTIGAREA. Care prin definiție, implică că o parte din responsabilitatea acțiunilor tale cade pe un terț care te-a manipulat cumva să acționezi. Deci automat implică faptul că minim PARȚIAL, discernământul tău nu a fost singurul responsabil pentru acțiunile tale.
Ceea ce înseamnă că omul nu este o ființă total înzestrată cu discernământ. Pragmatic, absolut corect. Aspirațional, complet greșit.
Cum putem evolua ca specie spre discernământ dacă prezența lui nu e încurajată și lipsa lui pedepsită?
Iar dacă acceptăm că discernământul lipsește în anumite situații, e absolut imoral să îl pedepsim pe cel care manipulează și profită de lipsa discernământului doar dacă rezultă o acțiune penală.
Practic asta face orice tip de publicitate să fie profund imoral. Ai fost instigat să cumperi un produs. De unde putem ști că ai decis tu cu propria tătrăcuță să cumperi ultimul model de telefon și n-ai fost instigat pentru beneficii materiale?
Cum mai poți avea drept de vot, dacă nu ai discrenământ? Păi înseamnă că nu ești capabil de a-ți identifica corect propriile interese, deci automat nu ar trebui să votezi. Ar trebui să voteze altcineva, cu discernământ, care e capabil să-ți identifice interesele corect. Deja ajungem la concluzia cruntă că dacă instigarea există, toate principiile unei societăți consumerist-democratice sunt greșite și periculoase.
Dar instigarea există și oamenii nu au discernământ complet.
Asta e singura concluzie cinstită. Și atunci ce facem? Păi încercăm să calculăm cât la sută e responsabilitatea celui care a comis fapta și cât a celui care a instigat fapta.
Și aici iar ne-am căcat în sus, pentru că n-ai cum să spui matematic dom’le, la această faptă 85% a fost discernământ și 15% instigat de un instigator. Rămâne la latitudinea și bunul simț al celui care judecă cât din responsabilitate are fiecare dintre cei doi.
Iar asta e foarte, foarte periculos.
Absolut orice lucru care nu poate fi calculat clar și e la latitudinea omului care calculează, poate fi abuzat și distorsionat în funcție de moralitatea și interesele celui care calculează.
Haideți să vedem concret cum putem face asta pe acest ORIBIL CAZ DE INSTIGARE.
În primul rând, putem lua în calcul instigarea doar când duce la o faptă. Altfel e doar un delict de gândire și ajungem la situații medievale, ca în Arabia Saudită unde poți fi executat pentru că te-ai exprimat urât în legătură cu conducătorul sau cu statul. Personal cred că trebuie să fii pedepsit doar dacă FACI, nu doar dacă GÂNDEȘTI. Dacă încerci să-l omori pe Iohannis sau îi filezi casa cu intenția de a face un plan de a-l omorî, e faptă. Dacă doar te gândești că ar fi bine să crape dureros și lent, nu e faptă, e gând. Gânditul nu ar trebui să fie ilegal indiferent de ce gândești.
Aici nu e cazul. Nu a fost nici o faptă.
Iarăși, ar putea fi instigare dacă instigatorul îl cunoaște pe cel instigat. Știe câte ceva despre cum gândește și pe ce butoane să apese ca să-l manipuleze. Nu doar țipă aiurea, spre nimeni și spre toată lumea, poate aude cineva.
Să zicem că eu țip la un milion de oameni că devin nemuritori dacă beau clor. Și unul bea clor și moare. Nu-l cunosc. Nu am apelat la cunoștințele mele despre modul lui de funcționare pentru a-l determina să facă asta. Bunul simț îmi zice că la cât de mare e lumea dacă el e așa de prost încât propoziția mea l-a făcut să bea clor, inevitabil omul are atât de puțin discernământ încât ar fi comis o idioțenie oricum. Singurul mod în care l-ai fi putut proteja ar fi fost să-i închizi complet accesul la factori externi.
Dar aici omul ăsta nu vorbește spre cineva anume, deci nu e cazul.
Ai putea zice că e un fel de instigare, mai degrabă manipulare, dacă instigatul deja voia să comită fapta dar nu știa cum. Și tu ai venit cu planul. I-ai oferit cunoștințele necesare să-și ducă planul până la capăt. Gen i-ai explicat cum dacă pune în portbagaj o butelie și un sac de cuie și dup-aia (PARAGRAF SCOS)
Iar nu e cazul.
Foarte important, planul ăla prezentat de tine trebuie să fie și viabil. Nu doar intenție. Că așa aș putea să instig și eu:
„Haideți să ne încruntăm la soare până explodează!”
Intenție super nasoală. Am beli planetar pula dacă ar exploda soarele. Dar planul meu de a-l face să explodeze e atât de cretin încât n-ar avea nici o șansă de reușită. Ar trebui să fiu executat pentru acest plan de a determina oameni să distrugă planeta? Nu, în pula mea!
Deci, iar nu e cazul.
Plan nu a fost. Țintă clară a manipulării nu a fost. Faptă nu a fost.
Deci tot ce rămâne e un stat autoritar care s-a autosesizat să șicaneze un amețit așa, preventiv, pentru a speria potențialii viitori dizidenți care se gândesc să aibă gânduri neconforme pentru bunăstarea aparatului de stat. Flexează la populație ca să băgăm capul în pământ.
Ceea ce ne duce spre singura concluzie de bun simț despre instigare:
Ori ne comportăm ca și cum nu există și pedepsim doar făptașii, în speranța că așa dezvoltăm discernământul, îl facem o condiție necesară traiului decent în societate.
Ori ne apucăm de pedepsit instigatori, care o să existe absolut tot timpul, luăm responsabilitatea din cârca vitelor manipulate și sperăm că autoritățile cărora le-am dat dreptul de a hotărî când, cât și cum a fost responsabilitatea instigatorilor nu o să abuzeze de acest privilegiu pentru a-și întări autoritatea deși nu există nici o metodă OBIECTIVĂ de a măsura instigarea.
Spoilere, niciodată în istoria omenirii nu s-a întâmplat să dai autorității privilegii și să nu abuzeze de ele.
Unde vă situați voi în problema asta și ce părere aveți despre ea ține doar de unde a fost plasată din naștere maneta aia care are într-un capăt „siguranță socială” și în cealaltă parte „libertate și responsabilitate individuală”. Din păcate nu le putem avea pe amândouă în același timp și echilibrul simțit de fiecare între cele două este dictat genetic. Deci na, orice discuție pe tema asta devine inevitabil complet inutilă.
(dacă v-a plăcut articolul, dați și voi un share pe rețelele de socializare unde eu nu am voie din cauza nenumăratelor delicte de gândire)
Comentarii (20)
eu: *vopsesc injuraturi pe peretele blocului*
garcea: opriti-va, ce faceti?
eu: gandesc
postatul de aberatii pe socialmediaTM e o fapta, nu ‘gandire’
‘hurr durr libertate de gandire / exprimare’ e mantra edgelorzilor care doresc libertate de la consecinte sociale
dar da, sa reactioneze statul la asa ceva e totalitar / draconic
Ba, prin 2014 cand a fost violul ala nasol in Vaslui, incepuse un curent pe facebook de toate hipsteritele dadeau share la profilele de facebook ale violatorilor.
Si tu ai scris un articol in care explicai (citez aproximativ ca nu-l mai gasesc si nu-mi aduc aminte exact) cum ca „intotdeauna e o idee proasta sa dai prostilor faclii si sa le arati casa persoanei dusmanite !”
Cam aia e instigarea.
o idee proasta nu ar trebui sa fie mereu ilegala
Studiile psihologice si sociologice arata ca o multime de oameni manipulata poate comite acte de care indivizii din multimea aia luati individual nu ar fi niciodata capabili: linsaje, incendieri, distrugeri, alege.
Asta e motivul pentru care si manipulatorul, INSTIGATORUL, are o responsabilitate.
Aaa, si inca ceva: cei INSTIGATI nu scapa de raspundere. Asta e doar o idee subversiva pe care ai indus-o tu :)
pai daca in total exista 100% din raspundere, eu instig si tu faci, daca eu am si 1% din raspundere inseamna ca tu ai mai putin de 100%. e matematica simpla
Nu e stiinta exacta boss.
De-aia e un judecator care judeca situatia.
Da e treaba omeneasca, da e error-prone, nu n-avem alta varianta mai buna.
Asta-i lumea in care traim.
Suporta si inghite-ti froohstrarea.
deci faptu ca daca scazi din 100 orice numar mai mare decat zero ramane mai putin de 100 nu e stiinta exacta?
Off topic.
Russia pierde la greu
https://www.youtube.com/watch?v=-kFGB6DqzrY
Personal, nu văd problema de a incrimina instigarea la comportament infracțional. În societate ai diferite raporturi de putere și influență, iar chestia cu discernământul nu e 100% absolută.
Să luăm un exemplu, dacă maică-ta îți zice că a fost violată de consort. Îți spune să îl omori pe bulangiu și tu te conformezi. Evident în ecuația asta tu ești vinovat. Dar ea? Dacă minte clar te-a manipulat? Moral ar trebui să răspundă? Dar dacă nu minte, ar trebui să fie răspunzătoare penal? (Unii vor spune da, alții nu).
Conform legii actuale, este răspunzătoare. E oarecum logic, societatea nu vrea omoruri, și atunci va pedepsi orice comportament care în mod rezonabil poate contribui la astfel de fapte (autorat, complicitate, instigare etc).
Evident că fiecare act de instigare are o potențialitate diferită. Dar potențialitatea diferită de la caz la caz și de asta ai organele penale (de la polițai – la judecător). Fiecare dintre ei apreciază cât de penală e fapta de instigare și dacă este capabilă să ducă la un rezultat.
In povestea ta nu e vorba neapărat de lege ci despre cine o aplică.
Cei mai mulți uită de faptul că legile sunt partea pasivă. Partea activă e organul care aplică legea.
Poți să ai cele mai tari legi, bazate pe cele mai faine principii filosofice, teorii politice, studii sociologice, mecanică cuantică s.a.m.d., dacă ți-o aplică un țăran cu liceul la seral și școală de subofițeri, tot în România ajungi.
Pe de altă parte, poți să ai cele mai proaste legi, care pedepsesc mestecatul de gumă, că un judecător isteț o poate face inaplicabilă.
Acuma în exemplul cu băiatul teribilist, clar pericolul e mic, nu ar trebui să meargă la pușcărie și nici nu ar trebui să aibă cazier. Nici dosar penal poate nu ar fi trebui să aibă. Dar poate ar trebui speriat puțin, ca și el și alții să știe că și cuvintele au consecințe, nu doar faptele. Și existe metode legale ar putea ajunge sa nu aibă cazier, fara sfortari ale legii. Acum, dacă va găsi un procuror/judecător isteț care doar să îi atragă atenția și să nu îi ruineze viață … asta e de văzut. Asta e cam pe random la noi!
DACA discernamantul nu e 100%, atunci sclavia e morala.
cuvintele nu au consecinte. actiunile au. si sunt responsabilitatea alora care actioneaza. in exemplu tau, daca il omori pe ala e 100% de la tine
Păi, îți cam subminezi singur argumentația.
1. gânditul e gândit. comunicatul a ceea ce gândești e altceva. e un act. și gânditul e act, dar e în capul tău. dacă-l lași acolo, nu te condamnă nimeni de nimic.
2. ai zis dacă omul știe ceva despre tine, atunci poate fi manipulare. în cazurile de instigare omul care acționează știe ceva despre situația socială. despre o nemulțumire generală a unor indivizi! deci manipulare. că face precum publicitatea – care tot în gol aruncă mesaje fiindcă știe că o să apară la un moment dat și ăla care va mușca momeala.
3. dacă aruncă un mesaj absurd, atunci ăla nu e instigare. dacă aruncă un mesaj care întâlnește o nemulțumire socială, a unor indivizi specifici, atunci e instigare.
4. de asemenea, fără un anume mesaj care să catalizeze o stare de spirit, oamenii nu prea vor să acționeze. fiindcă plm e ridicol să te duci singur să-l omori pe Iohannis. dar când vezi că mai e unul… și când ajungi la fața locului și… mai vezi oameni prinzi curaj. de aia e vinovat instigatorul. că el catalizează o situație conflictuală.
5. „Free will is only the biology we don’t know yet” – Prof. Robert Sapolsky (într-un interviu la Joe Rogan) Doar fiindcă nu știm fix cum funcționează organismul uman, nu înseamnă că suntem cu adevărat liberi. Dar dacă admitem asta nu am mai crede în poveste.
Ete pula, fiecare e responsabil pentru propriile acțiuni.
Vă instig să mi-o sugeți dacă nu sunteți de acord.
„echilibrul simțit de fiecare între cele două este dictat genetic.”
S-a identificat si gena? Genele? Cromozomul sau cromozomii in care rezideaza? Macar tipul de ereditate?
Sau ai ejaculat-o matale din putza gindirii ca da bine la polemica?
DA. s-a identificat ca e genetic. google it ca nu-s ma-ta sa iti fac educatie
Hmmm in mare parte de acord dar ce facem in situatia in care un om ii face gaslighting prietenei lui pana o convinge sa se sincucida?
Eu aș pedepsi pe fiecare după ce a făcut.
Pe cel care a zis ceva, îi zic și eu, pe cel care a făcut ceva, îi fac și eu.
Ce se întâmplase aici:
https://i.redd.it/alqh0hjfhp001.png ?
Tot Ala – mare prost mai esti; iti place sa sugi cucu la rusi.
Fiecare este responsabil pentru faptele sau cuvintele sale indiferent de om legea si principiul aplicarii acesteia trebuie sa fie la fel!
As da share, dar nu mai am retele de socializare din acelasi motiv. Las comentariu, poate creste traficul sau ceva magie de internet.