Singurul lucru cu care putem fi toți de acord e că societatea a alunecat pe o pantă nasoală și e pur și simplu imposibil ca specie să mai putem cădea de acord pe chestii. Societatea trebuie regândită din rădăcini. Am să fac o propunere pe care unii ar numi-o radicală. Dar nu i-aș băga în seamă pe ăia. Trebuie să fii tâmpit să vezi bunul simț ca ceva radical. Nu judecați conceptul de duel înainte de a-l înțelege!
Istoria duelului
În caz că nu știți istorie, duelul a fost inventat de contele Von Duel în 1378. Sătul de aceeași discuție în contradictoriu cu bunul lui prieten contele de Monte Cristo despre timpul ideal de fierbere a unui ou (ca fapt divers, ăsta a fost principala dezbatere în cadrul nobilimii între 1100 și 1700), contelui i-a venit o idee genială:
Cum ar fi, în loc să prelungească discuția la infinit pe un subiect obiectiv imposibil de lămurit vreodată, să iasă afară și să se taie cu săbiile, și să considere la final că ăla mai viu a avut mai multă dreptate?
Povestea a avut un final trist. Contele Von Duel a murit testând propria invenție și contele de Monte Cristo a fost condamnat la închisoare (a evadat ceva mai târziu, inspirând o serie de cărți)
Conceptul de dezbatere prin duel nu a prins, la început. Rezultatul depindea prea mult de cât de buni erau participanții la dat cu sabia și prea puțin de chestii fine, gen elocvență. Pe deasupra, se termina foarte des cu cineva suferind de sabie înfiptă în organe vitale.
O dată cu invenția armelor de foc, conceptul de duel a devenit mainstream și s-a bucurat de popularitate. Nu mai era ceva ce necesita antrenament cu o armă. Dacă aveai o părere, un om de altă părere decât tine și două pistoale, erai gata.
Epoca de aur a duelurilor a durat între secolele XVI-XVIII și s-a terminat brusc, fiind scoase în afara legii mai peste tot până în 1800. Ai putea crede că s-a întâmplat din cauză că ne-am civilizat ca specie. Complet greșit. S-a întâmplat din cauza avansului tehnic.
În primele secole de la invenție, pistoalele erau niște arme groaznic de imprecise. Nu era nici o legătură între țintit și lovit. Dacă aveai un fraier în fața ta la 15 metri și trăgeai spre el, glonțul zbura în direcția lui generală cu o șansă mică de a-l lovi și una minusculă de a-l omorî. Era așa, mai mult să-l debusolezi înainte de a-l lua la sabie. Ținea doar de bulan.
Pe la 1700 s-au prins producătorii de arme că dacă spiralezi țeava armei, îi dai glonțului o mișcare circulară care îi stabilizează taiectoria și-l face să zboare cam în direcția în care l-ai țintit, nu unde vrea mușchiul lui și generatorul de numere aleatoare al universului. Invenție foarte utilă pentru război dar foarte proastă pentru dueluri. Brusc era o șansă reală să pleci dintr-un duel cu o gaură în plus pe sfeclă.
Destul de neplăcut, pentru că
Niciodată scopul duelului nu a fost să îl omori pe partenerul de dezbatere neaparat
Era mai mult un mod de a opri risipa de timp cauzată de dezbateri. Pur și simplu stabileai cu alt băiat că vă pasă prea mult de subiectul dezbaterii încât să o lăsați moartă și în același timp v-ați săturat amândoi de pierdutul timpului cu discuții, așa că vă băgați într-un joc de noroc în care fiecare avea vreo 10% șanse să fie rănit și 1% să crape. Oricare ar fi fost rezultatul, doar din expunerea la risc ieșeați amândoi onorabil de acolo.
Vedem aceeași problemă în zilele noastre. Dezbateri infinite pe teme irelevante pe care nimeni nu vrea să le lase moarte pentru că absolut toată lumea vrea să iasă onorabil din discuție. Societatea modernă nu ne oferă nici o posibilitate eficientă de a face asta. De-aia suntem blocați în bucle infinite formate din aceleași eterne subiecte de discuție.
Observăm și încercări barbare de a simula un sistem de duel. Mircea Badea și motociclistul care l-a provocat special că știe că e un prost care nu-și poate controla tendințele conflictuale s-au caftit în ring pe stil MMA. Teoretic onorabil ca idee, dar practic iarăși se ajunge la un sistem în care performanțele sportive ale participanților sunt relevante, ca pe vremea săbiilor.
Nu este o soluție acceptabilă. Oamenii verticali și pasionați de dezbateri nu au timp să facă sport și să se pregătească pentru un duel fizic. Că sunt tot soiul de dezbateri pe net pe care le ratezi dacă faci sport.
Cum putem reintroduce duelul într-un mod modern.
Ca sistemul să funcționeze, trebuie să nu discrimineze în funcție de capacitățile fizice. Deci, trebuie să ne întoarcem la niște pistoale pe stil antic, cu țeavă simplă, fără șanțuri spiralate, calibrate matematic în așa hal încât chiar să fie ca la păcănele. Să scrie clar pe ele că ai 10% șansă să-l nimerești pe fraier și 1% să-l omori.
Apoi faci un cadru legal de bun simț.
Fiecare om are dreptul să provoace la duel pe cineva doar o dată pe an. Să fie un act social care contează, nu potențial hobby pentru nebuni.
Nu ai voie să provoci pe cineva decât dacă ești oarecum egalul lui pe planul problemei. Poți să îți provoci un vecin la duel că dă cu bormașina la ore perverse, că sunteți egali pe planul ăsta. Nu poți să-l provoci pe Alex Velea la duel că cântă nașpa, când tu ești un băiat anonim. Poți să îl provoci la duel dacă ți-a futut nevasta, spre exemplu, că acolo e problemă de la om la om, nu de la om la vedetă. Sau poți să strângi 100 000 de semnături de la alți oameni care cred că Alex Velea cântă prea nașpa și sunt de acord să-și doneze dreptul lor anual la provocare de duel ție, și îl poți provoca.
Evident, poți refuza un duel dacă ești provocat. Asta se face în piață, printr-o declarație publică în care explici cine te-a provocat cu drepturi întregi, pe ce motiv, admițând că ești o puță bleagă și că părerile tale n-ar trebui băgate în seamă de nimeni niciodată. După care ești obligat să porți o pălărie conică de carton colorat pe care scrie „puță bleagă” oriunde în public, timp de o lună.
Gândiți-vă la toate beneficiile sociale pe care ni le poate aduce duelul
Am avea în sfârșit o metodă eficientă de a detensiona disputele între cetățeni. Știu că ne-am obișnuit cu mentalitatea asta ridicolă de „fiecare om contează, chiar și ăia care nu produc nimic interesant și chiar și ăia care nu vor să conteze”, dar de ce să fie ilegal ca doi ADULȚI să cadă de comun acord că vor să se omoare reciproc într-un cadru organizat? De unde și până unde se bagă societatea în consimțământul a doi adulți care nu rănesc pe nimeni în afară de unul pe celălalt? N-ai cum, spre exemplu, să susții dreptul homosexualilor de a se căsători și să nu susții dreptul adulților de a se duela. E literalmente același lucru: un act intim care implică și afectează doar doi oameni și care se poate lăsa cu sângerări.
Am avea un motiv să ne respectăm unii pe alții pe subiecte care nu contează. Nimeni n-ar vrea să ajungă la duel sau la pălărie colorată pe un căcat de care nu-i pasă. Am fi cu toții mai puțin agresivi. Și când am fi agresivi, lumea ar ști să ne ia în serios că riscăm ceva real, nu doar dăm din cioc.
Ar fi un mod bun de reformare a clasei politice. Dai cu ciocul pe ideile tale, dar crezi destul în ele cât să te bagi la un duel cu alt politician? Că declarații publice de bătut obrazul poate orice puță bleagă, nu de alta.
Ar revoluționa mondenul. Aloo, copiii, lăsați disstrackurile. Dacă chiar ai o problemă cu vlogărul celălalt puber, provoacă-l la un duel, ne uităm cu toții. Las-o-n morții ei, așa am ajuns ca specie? La cântat agresiv unul spre altul?
Oricât de raționali am deveni, suntem foarte mulți. O dată pe săptămână tot ar fi în lume un duel de calibru mare. De câteva ori pe an tot ar muri niște persoane importante. Chiar ar fi un motiv bun să te uiți la televizor. Până la urmă asta căutăm toți în viață nu? Ceva bun de văzut.
