Undeva în Carpați, acum 20 000 de ani.
Un grup de troglodiți iese din peșteră. Sunt opăriți și morcoviți. Șeful lor, un troglodit puțin mai bătrân și cu vreo 5 kile în plus, dar de altfel la fel de troglodit ca și ceilalți, le face un semn și cu toții se așează în cerc în jurul lui.
Troglodit șef:
– Domnilor, după cum știți, micuțul nostru trib are o problemă. Un urs turbat s-a aciuat prin împrejurimi. Înțelepții peșterii lucrează la un tratament împotriva ursului, dar va mai dura niște luni bune până acesta va fi gata.
Troglodit înțelept:
– E un concept nou, se cheamă suliță. Încercăm să lipim un cuțit la un băț. Mă rog, nu vreau să intru în tehnicalități care vă depășesc, cert e că va intra curând in faza de testare….
Troglodit tradiționalist:
– Repede, ai găsit tu motiv să testezi căcaturi! Pleacă domle cu sulița ta de aici! Tata n-a avut nevoie, nici tata lui, cine ești tu să-mi zici mie de de la ce distanță să dau cu cuțitul în lucruri!
Troglodit șef:
-Domnilor, să ne calmăm. Până va fi gata tratamentul, ar fi recomandat să stăm în peșterile noastre. Poate pleacă singur, poate sulițele alea….
Troglodit care adună râme:
Șefu, nu merge. Avem și noi locuri de muncă, ocupații. Spre exemplu eu adun și mănânc râme.
Troglodit șef:
Da. Am vorbit cu toată lumea din haită și cam avem toți ceva provizii adunate. Rezistăm două, trei luni în peșteră. Ce, n-ai râme?
Troglodit care adună râme:
Am râme. Dar nu despre asta e vorba.
Troglodit șef:
Dar?
Troglodit care adună râme:
Frate-miu, spre exemplu, adună mormoloci.
Troglodit șef:
Și ce, n-are mormoloci?
Troglodit care adună râme:
Are și el.
Troglodit șef:
Păi și care e problema?
Troglodit care adună râme:
Economia, cum care e problema.
Troglodit șef:
Ce e aia?
Troglodit care adună râme:
Păi după ce adunăm eu râme respectiv el mormoloci, ne place să ne adunăm așa și să stabilim între noi, în funcție de cum ne-au mers zilele care e paritatea mormoloci/râme. Câte râme valorează un mormoloc sau invers, mă înțelegi? Asta e economia. Se duce pe pulă toată dacă stăm în peșteră și dup-aia suferim toți.
Troglodit șef:
Nu văd cum….
Troglodit artistic:
Are dreptate! Mă scuzați, dom șef. Eu am o profesie liberală. Adică merg după ăștia când adună râme și mormoloci și țip „bravo, așa, hai că poți, ce bine aduni, ești cel mai bun!”. Și ei adună mai mult și-s mai fericiți. După care îmi dau și mie.
Troglodit șef:
Păi na, ocupă-te și tu cu ceva mai productiv o perioadă.
Troglodit artistic:
Nu se poate. E profesia mea.
Troglodit care se simte prea sănătos:
Eu am auzit că ursul ăsta prinde în principal oameni bătrâni și bolnavi. Și pe deasupra câți poate să prindă? Unul pe zi? Eu spre exemplu rod scoarță. Fac parte din economie. Ne oprim toți acuma din economie pentru câțiva care oricum sunt bătrâni și bolnavi? Eu am un sistem imunitar puternic!
Troglodit bătrân și bolnav:
Eu oricum nu stau în peșteră. La vârsta mea de 28 de ani am văzut foarte foarte multe. Nu mă sperii așa ușor. Pe vremea mea venise o pisică pe lângă peșteră și n-a pățit nimeni nimic!
Troglodit tradiționalist:
Oricum am înțeles că e urs asiatic și l-au alungat ăia înspre noi.
Troglodit care adună râme:
Să ne strice economia!
Troglodit artistic:
Așa este!
Troglodit șef:
Bine, haideți care sunteți esențiali economiei să vă continați activitatea. Restul la peșteră. Stăm acolo, facem liniște. Să nu uităm că ursul are dinți cam cât piciorul meu….
Troglodit șaman:
Alo, alo. Nu se poate cu liniștea. În calitate de șaman al găștii e datoria mea să mă dau cu capul de un pietroi și să urlu cinci ore pe zi. Dacă nu o fac, un balaur înghite soarele.
Troglodit șef:
Om bun, știm cu toții că nu e nici un balaur care să înghită soarele…
Troglodit șaman:
Zău? zău? Nu așa ziceai în campanie electorală. Fii atent că vin alegeri în doi ani și cine nu e împotriva balaurlui care înghite soarele, e cu balaurul care înghite soarele.
Troglodit tradiționalist:
Are dreptate domnu‘ șaman. Eu mă feresc de balaurul care înghite soarele de când eram mic. De ursul ăsta am auzit alaltăieri. Cum să mă feresc eu de ceva care a apărut alaltăieri?
Troglodit șef:
Domnilor, măcar să păstrăm niște distanță unii de alții. Am înțeles că ursul urăște adunările de mai mult de trei oameni și atacă cum aude gălăgie…
Troglodit care adună râme:
Păi nu se poate, noi ne întânim să discutăm în fiecare zi îndelung.
Troglodit șef:
Da‘ despre ce vorbiți de e așa important?
Troglodit care adună râme:
Cum despre ce? despre economie!
Comentarii (13)
Asa e!
This is pure Romania!
Un grup de troglodiți IESE din peșteră
BINE CA ESTI TU DESTEPT
Un grup iese. El, (grupul), unul, pers lll singular, iese din peşteră. Grupul poate fi format din 1000 de persoane, dar este tot un grup.
Lipseste din peisaj nelipsitul troglodit conspirationist…
Hă hă hă!
Ba aia cu economia si pe mine ma seaca putin dar e valabila. Daca scoti o roata dintr-un angrenaj, nu mai se misca. Nu e filozofie grea. Ca in caz real, se inlocuieste.. da, nu murim, da, dar se schimba din cauza unui astfel de soc? Clar. In bine sau rau e relativ si ramane de vazut. Sau altceva nu inteleg la ce te-ai putea referi.
Doi, nu cred in coincidente ca e plictisitor dar ca e China sau USA… follow the money, cum se zice. China.. ar cam trebuie sa joace de la egal la egal aici si nu inteleg de ce ar fi riscat, ca e in crestere continua.
Sau nu va plac astea? XDDD
3, nu mor eu asa usor =)))).
Batran si bolnav… 29 de ani.
Haahahahahahahaa!
În loc să discute atât puteau face un concurs, tot aveau ursul în preajmă.
Dacă ne-am fi luat după trogloditul șef, și azi am fi stat în aceeași peșteră. Nici până azi nu au dispărut din Carpați nici urșii și nici turbarea.
PS Niciodată nu a existat contextul în care un om de 28 de ani sa fie considerat bătrân. Dacă reușeai sa ajungi mare și voinic (~20 ani), aveai șanse rezonabile sa trăiești 60+ ani
Vezi ma Radu, asta-i problema cu statu’ pe facebuci : iti face capu’ buci. Pe urma crezi tate aiurelile de le scot astia pantsuitii pe nas, ca epidemii, ca pule maturi.
Te simti tu mai bazat asa decit ceva baba proasta lingind la icoane, da’ tu esti mai aproape de ea decit de orice altceva. Ca tu lingi aceleasi icoane altfel ambalate… mare diferenta, ce sa-ti povestesc, buna-ta credea in ce fantasme povestea popa despre doamne-doamne si tu crezi in ce fantasme povesteste partidu’ penibililor inutili despre covizi.
Tu nu-i vezi ce hipsteri obositi is bietii, pe bune acuma ? Tat atention whoringu’ obosit ca vai, ei is de la WHO, de la MOO, de la POO… tu nu-i vezi cit is de disperati, ca nici nu-i baga nime-n seama nici n-are de ce-i baga in seama ? V-ati declarat stare de asediu sa stati sa bagati in seama tate proastele adinc neinteresante cu agitatiile lor tepide despre lume si viata cu tot, de risu’ curcilor. Wa da clasa Belarusu’, bai mototolilor, tu-ti dai seama c-ati ajuns sub aia de-atita „progres” vai de el ?
De cind o fost „gripa aviara” de si-o omorit romanii tat efectivu’ de pasari ca dobitocii si pe urma cumparau carne de pasare de la unguri la pret dublu, ca ungurii n-or fost la fel de fraieri si s-or pisat cu mare jet pe super-importantele „recomandari” nu-ti mai amintesti ? De cind le-o zis Ceasca la recomandarnici unde pot sa-si infiga CAER-u nu-ti mai amintesti ? Nu-ti, ca erai si mic pe-atunci, si bolnavior ii fi fost, si prostut asa, ce sa mai.
In fine, poti zice c-ai trait cam degeaba, per total asa, n-ai priceput tu cine stie ce din evenimente-n juru-ti. Da’ … noa, ce se poate si cere acuma. Hai, spor cu ale tale. Cine stie, poate ajungi in rai c-ai crezut in covid.
haios scris si amuzant, pacat ca premisa e troglodita
deh, atat se poate.