Poate erau la fel de proști oamenii și înainte. Dar azi prostia se legitimează. Proștii se găsesc mai ușor și-și împart între ei ideile proaste. Formează mase critice care resping ideile neproaste. Câștigă.

Și de vreo 25 de ani, educația din România s-a dus dracu’. Prostul de rând nu mai este dresat nici măcar cu niște mici idei elementare de bun simț. Nu mai este izolat în turme mici, ușor de influențat. Formează singur turme mari cu opinii solide.

Nu mă refer doar la educația formală sau socială. Ălea sunt la pamant și știm. Dar spiritual, românul a ajuns în punctul lui cel mai de jos.

Gloate imense se întâlnesc la mormântul legionarului mistic Arsenie Boca. Unde îmbrățișează copaci și aruncă cu bani în ei.

Românul are un misticism de trib în el. Îl avea și când eram copil. Erau tot soiul de vraci și popi răspopiți care călcau pe spate și citeau viitorul în biblie (am un popă de-ăsta faimos la două uși mai încolo). La noi creștinismul tot timpul s-a împletit cu obiceuri păgâne de vraci fără dinți. Dar așa, pe ascuns, nu pe față, ca acum,

E un eșec al BOR. S-a ocupat prea mult de stors bani și prea puțin de educat enoriașii măcar la partea aia, de bază: ce e ortodoxia, ce cred ei că se întâmplă și cum cred ei că funcționează, bla bla

Pentru că practici de genul nu au nici o legătură cu ortodoxia. Nici măcar cu creștinismul. E o involuție spirituală spre nivelul omului de peșteră, care credea că sufletul oamenilor măreți rămâne în locuri, plante, copaci, animale. În vremurile în care lăsau fructe și animale la pietroiul cu formă ciudată. Tribut. Ritual. Ca să le aducă bunăstare. Acolo e și românul. Aruncă cu bani la copaci, pentru bunăstare.

Nu doar social și științific au rămas în urmă conlocuitorii noștri. Sunt și spiritual gata să se urce înapoi în copac. să comunice prin icnete și urlete și să arunce cu căcat în trecători. Să-și ascută sulițele și să-și apere dreptul de a trăi tradițional, pe creangă și să moară de holeră sau de panteră până la 20 de ani.

E mare frică printre popi de secte și alte religii. Au ei impresia că ăsta e pericolul. Că o să le fure alții enoriașii. Nu o să fie nevoie. Ignorați spiritual de marele BOR, enoriașii o să involueze încet spre ceva incompatibil cu BOR-ul. Un șamano-creștinism în care Dumnezeu e o entitate mituibilă, care dă +1 la noroc în schimbul a bani, sacrificii și suferință. O alergătură după obiecte și locuri magice de pupat și îmbrățișat, speculată de noii traficanți ai misticismului de grotă: patroni de pensiune în Prislop, popi care citesc viitorul, organizatori de pelerinaje.

Eu sunt super ateu. Am fost tot timpul. Dar recunosc nevoia spirituală a omului simplu de a auzi răspunsuri simple la întrebări complicate. Răspunsuri neverificabile. Care sunt adevărate dacă crezi în ele. De-aia e nevoie de o religie blândă și calmă, care să satisfacă omului nevoia asta. Faptul că BOR-ul s-a concentrat doar pe profit în ultimii 25 de ani nu l-a făcut pe român mai puțin credincios. Ci doar l-a făcut să își caute credința în locuri dubioase. La șarlatani cu idei periculoase, cărți scrise de nebuni, cursuri de dezvoltare personală, coaching, PUA, Amway, Dan Puric, droguri proaste și copaci. Sigur, și preotul creștin e un șarlatan. Dar măcar îl învață pe bou să ducă o viață utilă societății. Nu-l pune să bea pișat și nu-l convinge că Dacia e leagănul civilizației. E răul cel mai mic. Ca Iliescu în 2000 cu Vadim.

Românul e profund religios, dar ce are acum nu mai poate fi considerat de nici o culoare creștinism-ortodox. Mai miroase puțin. Seamănă dacă nu te uiți atent. E ca un dans. Pașii au rămas aceiași, dar muzica s-a schimbat complet.

Și de-aia un băiat a fost prins luna trecută cu un rucsac plin de moaște în centrul Bucureștiului.

Din ce în ce mai mulți oameni îl văd pe Arsenie Boca prin copaci și îi fac altar. Ca zeilor păgâni prin pădure, acum mii de ani.

Ce face BOR-ul? Foarte bine la modul general. La modul particular, unui paroh de la o mănăstire i s-au furat 344000 de lei din chilie. Ce căuta cu atâți bani la el? Treaba lui.

Băi, s-a întâmplat o chestie zilele astea cu un om, care merită futut în gură. Și chiar m-am așteptat să-l fută cineva în gură pe cât merită. Dar nu a fost, bă, nimeni. Tot s-au plimbat unii așa, timid, cu pula flască pe lângă obrazul lui, să-l gâdile puțin. Iar trebuie să îl fut eu. Și sincer, n-am nici un chef. Omul e atât de anonim și jos încât nu ar trebui să i se dea nici un fel de atenție. Dar hei, e un dosar penal. Așa că trebuie. Dacă nu eu, atunci cine?

Dar să începem cu începutul.

Cum am stricat eu internetul

Acum câțiva ani am simțit eu că e potențial de umor cu grupurile de facebook și știam destui oameni destul de netalentați încât să nu poată niciunul dintre ei, separat, să facă ceva de care să-i pese oricărui om care nu e mă-sa, dar care aveau oleacă de ceva. Destul cât, dacă-i bagi grămadă să iasă chestii mișto. Și așa am făcut Autobaza.

Prostia mea de autist obișnuit cu oameni ca mine a fost că nu am anticipat foamea de atenție a omului mic.

Cel mai mic dintre ei era Oliver Robert, un ciudat de 40 de ani care o ardea ca la 25 deși nu are 25. Un băiat de-ăsta cu câteva glume bune în program, și cu o ciudă pe oamenii mai de succes decât el care-i depășește cu mult talentul.

O ciudă pe care o înțeleg. Că na, e nașpa să ai 40 de ani, să locuiești cu mă-ta și tac-tu într-un apartament care miroase ciudat, să instalezi windows pe la băieții din cartier pentru o lingură de ciorbă și să te dai la gagici minore pe internet, că de, ălea de peste 20 de ani au învățat să miroasă ratatul, oricât de bun e la replici și fente.

Mă rog, oamenii mici au plecat și și-au făcut grupul lor, Utopia, unde s-au certat iar, că așa sunt oamenii mici, cu mai mult ego decât talent. Utopia i-a rămas lu Oliver Robert, șomerul de 40 de ani.

Și așa, din cauză că am fost eu prost, am ajutat la construit scenă publică unor oameni pe care natura nu i-a înzestrat cu destul talent cât să iasă în față din motive foarte bune.  M-am băgat eu ca prostul, că m-am crezut mai deștept decât natura. Scuze internet. Chiar regret sincer, fără nici un fel de mișto.

Dar să ne întoarcem la Oliver Robert.

Pe care l-am simțit din prima că e un căcat cu ochi din specia cea mai jegoasă. Dar oamenii ca nuuu, că sunt eu hater. S-au pupat în cur cu el. Ia uite ce-l mai pupă în cur Vice . Și aici kamikaze. Ce cool e el că face meme pe interneți! Total nu e un șomer de 40j de ani care stă cu mă-sa, miroase ciudat și încearcă să vrăjească minore!

Ei bine, prostul tocmai și-a luat un an și patru luni cu suspendare. Pacat ca a luat cu suspendare. Că altă șansă să se mute de acasă nu mai are mă-sa.

Ce a făcut, mă întrebați? Păi exact ce ar face un om cu gradul lui de ratare. A prostit o gagică de 19 ani să se combine cu el, că ăstea încă nu-s antrenate să simtă ratarea. Aia a încercat să scape de el că na, proastă proastă, da’ cât de proastă să fii? Dar destul de proastă totuși încât să-l lase pe ăsta să o pozeze dezbrăcată. Poze cu care omul a hărțuit-o ca un ratat agresiv. Din fericire pentru toată lumea, omul e la fel de prost cum ne așteptam cu toții, așa că și-a făcut un cont fals cu numele ei, și a arătat pozele alea la oameni.

Și așa a intrat poliția pe felie și din hărțuitor, a devenit infractor cu acte. Nu am detalii prea multe și nici nu-s curios. Îl știu pe om. Sunt sigur că a terorizat-o pe aia și a ars-o agresiv și că n-a ajuns la poliție așa, din mofturi.

Partea absolut uimitoare e că în continuare prostul o arde pe internet ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Relaxat ca o vacă. Nu există nici o opinie publică care să-l arate cu degetul cum trebuie. De-aia am fost nevoit să mă bag eu. Chiar nu voiam. Recunosc, îl urăsc profund, dar eu urăsc profund mulți oameni. Nu e asta vreo chestie.

Însa cazul ăsta chiar m-a enervat ca om și ca mascul. Că de-aia nu ne trimit nouă, băieților selecți, poze cu țâțe gagicile când le cerem. Că le e frică că facem ca ăsta. Pe bună dreptate. Că oameni ca ăsta există. Și din cauza lor nu putem noi să avem poze cu țâțele tuturor fetelor care chiar ne-ar arăta țâțele, dar le e frică de mizerii de genul.

Așa că vă rog frumos să îi dați acestui ratat cerșetor de atenție fix cantitatea de atenție pe care a căutat-o în toată viața lui de șomer bătrân care stă cu măsa.

Ăsta e profilul lui personal.

Asta e pagina unde își pune memele

Și ăsta e grupul lui de facebook pe care nu l-ar fi avut, dacă îmi ascultam eu instinctul de a ignora un slinos.

Puteți intra liniștiți pe toate, să spuneți frumos tuturor oamenilor care nu știu, că omul e un infractor șomer care stă cu mă-sa și hărțuiește femei pe internet. Haideți să salvăm următoarea proastă de pula acestui șomer slinos. Poate o fute un băiat de treabă, cine știe. Și evident, trebuie să ne batem și puțin pula de el. Că la 40 de ani nu și-a dat seama nici măcar cât de ilegal e ce face el. Că la morală nici n-are rost să ne gândim.

Știu că vă roade așa, o curiozitate să o căutați pe tipă, să vedeți cum arată. Poate și să faceți puțin mișto de ea. E ușor. Dar așa ar face Oliver Robert. Exact așa. Nu fiți ca el. E proastă, dar sunt sigur că și-a luat-o destul la faza asta cât să îi ajungă pe următorii 10 ani.

Un serial care nu a fost apreciat la adevarata lui valoare. Fazele mele preferate.

Mamă, au început alegerile din SUA. Sunteți pregătiți, oameni buni?

Trump VS Clinton. Mamă, ce-o să fie!

Poza asta e aici doar ca să aibă impresia oamenii că chiar e un text despre ăștia doi atunci când dau click.

Aș vrea înainte de toate să vă prezint un fapt super important, legat strâns și de tine și de alegerile din SUA.

Ții minte alegerile locale? Hai, mă, că a trecut abia juma de an!

Dacă te-au interesat alegerile locale mai puțin decât ăstea din SUA, dacă ai citit mai puțin despre cine a candidat la primărie și la consiliul local la tine în urbe decât despre Trump și Hillary, înseamnă că ai un handicap mintal sever.

”HERP DERP DAR ALEGERILE DIN SUA NE AFECTEAZĂ PE TOȚI, HURR DURR!”

Așa e. Dar pe tine, ca om, alea locale te afectează de 1000 de ori mai tare. Că primarul și consiliul local decid cum se cheltuiesc banii tăi la tine în oraș, boule. Și mai e și consiliul județean, care pariez că nici măcar nu știi ce face, boule. Dar știi groapa aia din fața blocului în care cazi în fiecare zi de prost ce ești? Ghici cine ar trebui să se ocupe de ea. Da, fix ăia de care nu te-a interesat deloc, de la alegerile locale.

Cum, bă, la alegerile alea mega importante nu s-a dus nici pulea. Nu era netul plin de opinii. Vă durea la bască pe toți. Da’ cum deschide cineva subiectul de Trump și Hillary, cum orice semidoct simte nevoia să dea ochii peste cap și să clefăie o opinie.

”Dom’le, dar Hillary reprezintă sistemul și establishmentul corupt. Dar în același timp, Trump e un psihopat narcisist mitoman care și-a construit imperiul pe moștenire și găinării”

Stai, stai, scuză-mă că te întrerup, fix când ți se sculase puțin de ce mândru ești că ți-ai dat seama cum sunt candidații americani la alegeri, da’ la localele de la tine din Frecățeii de Jos, ai votat?

”Păi, ă, nu.”

A. Atunci du-te direct in pizda mă-tii de sclav care își alege subiectele de interes după popularitate, nu relevanță. S-a umplut lumea de formatori de opinie care au impresia că au ceva de zis. Hai sictir.

From: Vlad Georgescu
To: @departamentul de creatie
CC: Mihnea Popovici

Salut! Vreau sa va spun intai ca ma bucur ca vom lucra impreuna. Desi am o experienta de 20 de ani in vanzari, nu am mai lucrat niciodata cu creativi. :) :) :) . Sa ma luati usor!

Astazi ma vad cu clientul sa ii prezint ideea voastra. Am o mica nelamurire. Sa nu mi-o luati in nume de rau, dar nu prea am imaginatie :) Imi place f tare ideea, dar nu inteleg de ce personajul principal trebuie sa fie un barbat de 24 de ani, cu barba de minim 20 de cm si pantaloni stramti. Cred ca descrierea asta este in plus, si pe deasupra, clientul urmareste publicul traditional. E vorba de un credit ipotecar, totusi. Target-ul ar fi barbati 40+, clasa mijlocie. In rest, f tare ideea!

Vlad Georgescu, account

From: Vlad Georgescu
To: @departamentul de creatie
CC: Mihnea Popovici
Salut! Vlad din nou! Ma bucur ca ati facut schimbarile pe care vi le-am cerut. Clientul o sa fie multumit. Insa nu inteleg de ce acum personajul nevestei si cei doi socri sunt jucati de barbati de 24 de ani, barba si pantaloni stramti. Nu inteleg nici paragraful ala care descrie cat de stramti sunt pantalonii, mai ales ca in scena mesei in familie, stau toti jos.
Eu nu prea am imaginatie, si nu imi dau seama daca e o gluma sau ceva artistic, dar va rog, haideti sa facem o munca de care sa fim mandri!

Vlad Georgescu, account

From: Vlad Georgescu
To: @departamentul de creatie
CC: Mihnea Popovici
Hei! Dragilor, am facut cum ati zis voi cu ultimul client. Poate aveti dreptate si nu inteleg eu publicul urban, care, dupa cum spuneti voi, e innebunit dupa barbati de 24 de ani, rasi pe parti si cu codita in varf, barba data cu gel si pantaloni dureros de stramti. Cum spuneam, nu am imaginatie. Dar aici e vorba de un pesticid pentru rapita. Sunt sigur ca publicul urban young upper middle class nu e in target ;)
Puteti veni cu o idee legata mai mult de pesticide pentru rapita, si mai putin de barbati de 24 de ani cu barba si pantaloni stramti? Multumesc.

Vlad Georgescu, account

From: Vlad Georgescu
To: Mihnea Popovici

Mihnea,

Stii si tu expertiza si profesionalismul cu care am lucrat in vanzari in ultimii 20 de ani, ca doar de-aia m-ai angajat. Stiu ca e compania ta si probabil sunt anumiti factori pe care nu ii inteleg, pentru ca stii si tu ca nu am imaginatie :)

Insa mi-e din ce in ce mai greu sa explic clientilor de ce toate ideile de spoturi, mesh-uri, print si ce mai vrei tu, incep de la un barbos de 24 de ani cu pantaloni stramti. Ieri mi-a plecat clienta de la masa, aia mare, de la tampoane si mi-a zis, citez: „Noi vindem tampoane. Nu inteleg de ce mi-ai trimis 5 idei care incep cu doi barbati care beau bere cu o felie de lamaie in ea, si au pantalonii stramti. Nu inteleg nici de ce e mentionat in fiecare scenariu ca au pantalonii stramti”.

Si sincer, nici eu nu stiu ce sa zic. Sunt sigur ca problema e de la mine, dar baietii de la creatie nu imi raspund la mailuri. Poate ai putea sa vorbesti tu cu ei? Ajuta-ma sa fiu un account mai bun si sa facem profit impreuna :) E o problema de comunicare si am incredere ca ma poti ajuta sa o rezolv. Pana la urma ai pus singur compania asta pe picioare :)

Vlad Georgescu, account

From: Vlad Georgescu
To: @departamentul de creatie
CC: Mihnea Popovici

Dragilor,

V-am cerut o lista de idei pentru clientul nou, ala cu vopseaua lavabila si cred ca mi-ati atasat din greseala documentul gresit. E doar o descriere a unei barbi.

”Ultimele raze ale soarelui îi mângâiau barba, cu reflexe din ce în ce mai roșiatice care se intețeau cu alunecarea astrului spre zenit. Era o barbă glorioasă. Țepoasă și rebelă, dar în același timp suavă și mătăsoasă ca valurile unei cascade. Desișul ei gâdila ochiul, ca un mister primordial. Oare te uitai la o barbă cu un om în spatele ei, sau la un om cu o barbă pe față? O întrebare care macină omenirea de milenii, și careia, poate, nu suntem meniți a răspunde.”

Și continuă așa preț de 12 pagini. Le-am citit pe toate, băieți! Putem să ne focusăm și noi pe vopsea lavabilă? Eu nu prea am imaginație, dar poate de data asta nu e vorba despre bărbi, zic și eu!

Cu respect și stimă :)

Vlad Georgescu, account

From: Vlad Georgescu
To: Mihnea Popovici

Mihnea,

Ăștia de la creație iar nu mi-au răspuns și am decis să mă duc eu la ei. Știai că ai patru echipe de creație, și toate sunt formate din doi tipi slabi, cu barbă și pantaloni strâmți, și o tipă cu părul colorat și breton în ochi?

Mă rog, i-am găsit pe ai mei în timpul unui act foarte ciudat. Eu nu pot sa mi-l explic, ca nu prea am imaginatie, dar ma gandeam ca ma ajuti tu. Ca doar e compania ta :).

Cand am intrat peste ei in camera, cei doi barbati se mangaiau reciproc pe barba. Am salutat, dar nu m-au bagat in seama. Tipa cu breton si parul colorat se dadea cu capul de perete si tipa, din ce in ce mai tare „Cu cat sunt mai stramti pantalonii, cu atat e mai glorioasa barba!”. Si tot repeta asa. Nu imi dau seama daca se uita la mine sau nu, pentru ca avea bretonul ala.

La un moment dat cei doi barbati au inceput sa se linga reciproc in barba, si-au scos penisurile flaste si au inceput sa si le pipaie unul la altul. Intre timp, tipa tipa din ce in ce mai tare, ca si cum avea orgasm, „Cu cat sunt mai stramti pantalonii, cu atat e mai glorioasa barba!”

Am iesit speriat. Eu, dupa cum stii, nu prea am imaginatie. Dar de doua luni de cand lucrez cu oamenii astia, toate ideile pe care mi le-au dat au fost despre barbati de 24 de ani, cu barba si pantaloni f stramti.

Poate nu inteleg domeniul. Poate chiar nu am imaginatie. Dar mie mi s-a parut o atitudine foarte neprofesionala. Nu vreau sa para ca ma bag in afacerea ta, dar esti sigur ca creativii astia isi merita banii? Mie mi se pare f dificil de lucrat cu ei, si nu vreau sa le minimalizez efortul, dar par a avea o singura idee. Asta cu barbosii cu pantaloni stramti, pe care o aplica in orice scenariu.

Cu stima :)

Vlad Georgescu, account

From: Mihnea Popovici
to: Vlad Georgescu

Colegu, nu te mai stresa atata. Cred ca sunt niste lucruri despre industria publicitara pe care nu le intelegi.

In primul rand nu ii platesc. Plata lor e ca in weekend se pot duce sa bea o bere in Control si sa zica cu voce tare, ca sa auda si masa ailalta, ca lucreaza in publicitate. Aparent e super chestie la astia sa lucreze in publicitate.

Iar clientii, imi scuzi expresia, dar ia mai da-i in pula mea. La cat de putin platesc, sa nu mai comenteze. Daca nu le convine, sa se duca la alta companie. Sa vada ca-s aceiasi hipsteri, cu aceiasi idee despre un barbat cu barba si pantaloni stramti, care face ceva cu produsul, oricare ar fi acesta.

Sa se duca in alta tara daca vor alta idee, lol. La noi asta e toata publicitatea. Barbos+ pantaloni stramti + produs = spot. Astia din creatie sunt in asa hal de rupti de realitate si narcisisti incat chiar cred ca toata lumea e ca ei.

Hai ca ma duc la golf. Bea si tu o bere si calmeaza-te, lol.

Mihnea Popovici, General Manager