Reverend Glasseye – One more smoke
audio Muzica »

De fapt nici măcar nu e o întrebare. E o dilemă. Mue Şecspir.

Îo mi-s nefumător dar, spre diferenţă de majoritatea nefumătorilor, nu-s de căcat. Nu mă simt moral superior fumătorilor că ei sunt fraieri vicioşi şi eu îs neîntinat de tentaţiile tutunului. Toţi avem vicii. Toţi. Toate-s egale în nemernicia lor şi toţi suntem egali în nemernica noastră. Nu contează că fumezi, ca unii, că mesteci gumă până îţi crapă fălcile, ca alţii, că fuţi tot de prinzi doar de dragul de a fute, ca nişte noi cunoştinţe de-ale mele, că faci labă cronic ca nişte vechi cunoştinţe de-ale mele,că bei bere până mergi aiurea sau te comporţi ca o gaură de cur cu oamenii doar pentru că umilirea altora te face să te simţi bine, aşa ca mine. Toţi suntem o apă şi-un pământ.

Totuşi nu înţeleg fumatul. Nu îl înţeleg dom’le deloc. Înţeleg să tragi aurolac, să pufăi vopsea, să-ţi injectezi heroină în coaie, să bei până te baţi cu piticii la delirium tremens, hei, înţeleg şi să lingi zahăr dintre bucile unei prostituate, că zahărul îţi dă un şut de energie. Dar fumatul nu-l înţeleg.

Hai să vă spun de ce. Iei un copil de 6 ani. Îi dai un pahar de votcă, i-l torni pe gât. Se simte bine, se simte semizeu, e extaziat. Bagi nicotină în el şi borăşte şi din intestinul gros, pentru că nicotina nu te face să te simţi bine. Pur şi simplu îţi fute corpul în aşa fel încât absenţa ei să te facă să te simţi naşpa.

E ca şi cum ai umbla toată ziua cu un morcov în cur şi să îl scoţi 4-8 minute o dată pe oră şi să te bucuri de ce relaxat te simţi.

“-De câte ori iţi scoţi, bă morcovu’ din cur pe zi ?
– Am ajuns la aproape 40 pe zi.
– Aoleu! Naşpa! Tre’ să le mai răreşti!
– Da, mă, ştiu. Deja îmi sângerează curu de cât foiesc morcovul ăla. Mi-a zis doctoru că dacă nu le răresc pot să fac şi fisuri anale până ajung la 50 de ani.
– Io le-am lăsat moale rău. În unele zile nici nu-mi scot morcovul din cur. Aşa, doar când sunt într-un bar cu prietenii, îl mai scot de 4-6 ori. Da’ acasă deja nu-l mai scot deloc. Am auzit că şefu’ n-o să ne mai lase să-l scoatem pe hol, o să trebuiască să ieşim afară. Să vezi ce naşpa o să fie la iarnă. O să ne îngheţe coaiele când dăm pantalonii jos la -10 grade. “

Aşa e fumatul. Dar problema nu este dacă e un obicei de căcat sau nu. Problema e alta. Ai voie să ai un obicei de căcat? Eu zic că da. E curu, pardon plămânu’ tău, faci ce vrei cu el. Ăştia care vor să interzică fumatul în baruri trebuiesc bătuţi cu lopata udă. Bastarzi pompoşi care îşi dau importanţă singuri şi umblă cu nasul pe sus, mirosindu-şi propriile băşini cu superioritate. Să nu fumezi în baruri. Câcat! E ca şi cum nu te-ai fute în paturi.

“Acest pat este doar pentru dormit. Fututul e scârbos. Futeţi-vă în spaţiile special amenajate pentru futut. Ştiu că patul arata foarte bun pentru futut, parcă ar fi chiar proiectat să te fuţi în el, dar nu. E urât. În pat se doarme”

Marş mă. Ok, înţeleg. Nu îmi place să simt fum când dorm, în locul unde dorm, sau peste micul meu dejun, când am chef de el şi mai ales când am o mahmureală greţoasă şi orice iz mi-ar tăia pofta de aruncat sub nas. Dar barul ESTE PENTRU FUMAT! AŞA L-A LĂSAT DUMNEZEU SAU CE PRIETEN IMAGINAR VĂ GÎDILĂ PE VOI CÎND VĂ TAIE MISTICISMUL ŞI NU TREBUIE MODIFICAT! E BINE AŞA!

Şi nu vă mai căcaţi pe voi cu fumatul pasiv. Ăştia anali care dau ochii peste cap şi regurgitează fraze despre cât de dăunător e fumatul pasiv oricum nu au ce căuta în bar. Şi alcoolul e dăunător. Ipocrizie? Şi flegma-n muie pe care ţi-o dau dacă încerci să îţi împingi neinvitat ideile peste mine e dăunătoare, că-s răcit şi iei şi tu. Da coae, e dăunător. Du-te la cofetărie. Bea suc şi linge o savarină.  Eşti în pericol să îţi dăunez o sticlă-n muie dacă o faci pe deşteptu’ cu sănătatea mea de care-s deplin conştient.

Şi, aşa, între noi fie vorba: mie îmi place fumatul pasiv. Dacă o ard aiurea în penumbră, cu berea în mână, te rog io, suflă-mi şi mie nişte fum în faţă, să mă bucur şi io de el. Chiar merge cu alcoolul şi muzica. E de atmosferă, aşa. Oricum fac un duş acasă, da’ mă îmbăt mai repede când plămânul nu duce oxigen la creier cu randamentul maxim. Aţi încercat să vă îmbătaţi la munte, într-o pădure de-aia cu aer curat? Ce greu e! Da’ într-un bar neaerisit şi plin de fum? Bei 4 beri şi te-ai pulit.

Totuşi gagicile care fumează au un gust naşpa în gură… dar na, daca-şi bagă rahaturile ălea puturoase între buze, sigur n-o să strâmbe din nas la o pulă. Sau dacă strâmbă, aveţi contra-argument.

Dacă e o categorie profesională de oameni care merită călacaţi pe muie şi violaţi pe orbită cu şurubelniţa, ăia sunt taximetriştii. Pe lângă ăia din marketing, PR şi legislaţie. Dar taximetriştii, bă… cât o merită!

Cum stau ei şi freacă pula cu sămânţa în mandibulă, să vină fraierul grăbit şi să şi-o ia in freză. Bine, nu toţi. Doar 70%. Erau azi la Universitate numa muişti de la Meridian cu 3.5 lei km. Păi fute-ma-ş în cur singur! Să îmi zboare sângele pe pulă ca din fântână arteziană şi tot merg pe jos până la spital decât să dau atâta pe taxi. Nu mă înţelegeţi greşit, nu îs zgârcit. DAR NU FACE ATÂT! Nu dau pe ceva cât nu face! Mi se pare că aş fi luat de prost. Nu face, nu dau. Să stea şi să crape seminţe până vine un guşter mai fraier decât mine să dea 250 de mii de la unirii până la romană. Mor lângă portieră şi nu dau. Înţeleg dacă ar fi alte condiţii, dar să dau dublu pe ceva EXACT la fel ca în altă parte e sub mine.

şi mai sunt şi  ăia cu „unde mergi barosane?” „aa… noo, nu merg incolo!”. Dă-te-n rasa mă-tii. Mă duci unde vreau, nu selectiv, de-aia eşti taximetrist. E ca şi cum la şaormăria unde lucrez io ar veni unu să zică „dă o şaormă” şi io să-i zic „aa, nu se poate, coae, nu dau decât hamburgheri că am prea mulţi şi tre să scap de ei. Mănânci de-ăştia sau iei pula”

şi mă enervează şi ăia cu handsfree care vorbesc cu prietenii lor tot drumu. Fă, bă, conversaţie cu mine, că mă plictisesc. Mă enervează să aud o conversaţie la mâna a doua. Azi eram la unu în maşină şi îi povestea lu un prieten ce muie a dat el aseară. Povesteşte-mi mie bă ce muie ai dat aseară. Îţi zic şi io ce muie am dat aseară. Facem o dezbatere. Comparăm muile, nu stau ca tristu să mă uit pe geam. şi dacă mă conversează bine unu, îi las acolo un 50 de mii in plus, că m-am distrat. Da handsfreeiştii ăştia.. le dau cu marunt, fix cât pe aparat.

E naşpa şi invers, când începe să turuie o teoria conspiraţiei dubioasă şi îţi dai seama cu teroare: „sfinte căcat, ăsta e un cretin/nebun profund! Conduce maşina în care sunt eu! Am căcat parul!”

Oricum lumea e plină de cretini. E făcută pentru cretini. În pasaj la universitate azi am văzut că au băgat hartă a pasajului la fiecare ieşire. E UN PĂTRAT ÎN PULA MEA, UN PĂTRAT CU IEşIRI ÎN COLţURI PE CARE SCRIE ÎNCOTRO SE DUC. STAI ÎNTR-UN COLţ şI LE VEZI PERFECT PE CELELALTE 3, CU TOT CU SCRIS. LA CE ÎţI TREBUIE HARTĂ? SUNTEţI IDIOţI!

La ieşire din pasaj am văzut şi pentru cine era harta. Două idioate mergeau una lângă alta prin ploaie. Vaca proastă din stânga ţinea umbrela pe umărul stâng. Vaca proastă din dreapta era plouată şi mergea cu gâtul strămb ca să îi ajungă măcar capul sub umbrelă. Nici una dintre ele nu vedea soluţia. Mergeau aşa la braţ, calme şi vesele. Îmi venea să le împing în faţa unui taxi de-ăla scump.

Băi, urăsc criza asta. Toată lumea vorbeşte de criză. Tot ce e de rău, dăm vina pe criză. Chiar nu avem alţi ţapi ispăşitori? O să ajung să o fut pe una, şi să îmi zică aia „Ce pula mea a fost aia?? 7 minute de futat şi gata?” La care io o să răspund nonşalant ca o eşarfă „Pisi… e criză… ce pizda mă-tii vrei mai mult?”

Ştiţi care-i culmea feminităţii?
Să fii violată şi să simulezi un orgasm din obişnuinţă.

Bă! Urăsc orgasmul la femei. Îl cred, e dreptul lor, nu am probleme cu asta. Dar ar fi mai uşor să nu existe. Nu ai cum să ştii când e, şi când nu e. E absurd! La masculi e NGHHH! Smârc. Gata. Tre să fii idiot să nu îţi dai seama. Poţi să te uiţi şi pe geam şi te prinziŞ

„Ete coae cum i-o dat nea Ghiţă, fix pă frunte. Aşa o să facem şi noi cân o să fim mari!”

Da la femei e mereu dubiu. O fost, n-o fost… bă, parca o fost ceva… da’ dacă n-a fost? Şi tre’ să ştii, că vorba aia, pula mea, eşti mascul. Dacă nu s-a simţit şi ea bine, nu te simţi centaur. De fapt, oricum te doare în cot de cum s-a simţit ea, dar e sentimentul ăla de glorie supremă internă când o vezi că se zbate ca un pui făra cap. Te uiţi la ia şi te gândeşti, chit că nu o zici:

“Ooo da… cine-i tac-tu? Cine-i bunică-tu, cumnată-tu, cumătru’, jupânu’, semizeul, centaurul şi stăpânul incomensurabil al tuturor labiilor tale, fă? Anja. Zvârcoleşte-te în pulă de parcă ai băgat andreaua în priză, epileptica lu’ tata!”

Bine. Io o zic. Da’ şi voi măcar o gândiţi.

Când te futezi cu una de multe ori, înveţi tot despre ea, ţi-e lejer. N-ai probleme. Parcă joci „Need for speed”. 
„La prima  la stânga cu frână de mână, la a doua îi bagi inelarul de la dreapta în cur în timp ce cu limba te joci invers acelor de ceasornic pe sfârcul ei drept”
Dar primele dăţi e absolut stupid. Vrei să ştii, dar n-ai cum. Că na, sunt unele care nu scot nici un zgomot, şi când termină fac numa  „mmmhh”, pe când sunt unele care din prima fac ca broasca sub  roată şi când termină urlă de zici că-s valkyre. De-aia nu ştii, oricât ar răcni, dacă ăla e răcnetul suprem sau răcnetul intermediar. Trebuie să tragi ceva experienţă cu fiecare să îi înţelegi scara de măsurare.

Io am primit plângerea că-s prea tăcut. Că cică nu zic nimica când mi-o trag, nu scot nici un zgomot. Ninja sunt cul, zic eu, dar cica nu e argument destul. Mi se pare prostie. De ce să ştii dacă-mi place ceva din zgomot când poti să-ţi dai seama din ceva mult mai evident, slobozala?

Deci asta încerc eu să zic ca e problema. Că orgazmu la femei e ceva recunoscut din reacţiile externe, nu din ceva standard, şi ăstea sunt diferite la fiecare. Nu ai de unde să ştii dacă una răcneşte aşa oricând vede pulă, sau numa la orgazm. E de căcat. Nu e universal valabil. Ai văzut un tip cum îşi dă drumu, ai văzut toţi tipii din univers cum îşi dau drumu’. La femei, nexam. Şi e şi de căcat să le întrebi după:

„Auzi fă, tu aşa răcneşti în pulă, ca proasta la priveghi tot timpu’, sau ai terminat?”

Mai ales că majoritatea se uită urât la tine şi zic: „Cum, nu ţi-ai dat seama?”. Pula mea, ce-s, Mama Omida, te ghicesc din schelălăituri? Io mă gândeam la Angelina Jolie în timp ce te futeam, tu ţi-ai dat seama?

Ce mă inervează suprem e chestiile perverse. Să nu mă înţelegeţi greşit, n-am nici o problemă cu făcut chestii perverse. Îţi fac şi o labă-n cur dacă simt io ca e necesar. Cu vorbitul chestiilor perverse am o problemă. Când mai dau de una care vrea stimulată verbal, mi se îndoaie limba. Mai zice una:

„Ooo da… îţi place cum se simte în mine?”

Pula mea, nuj cum sunteţi voi, da io-s un tip onest, şi zic:

„Câcat, dacă nu-mi plăcea, nu mai eram cu pula-n tine. E cam evident, nu crezi ? Auzi, nu cumva eşti proastă?”

Şi aparent li se taie macaroana complet de la sinceritatea mea.

Dar am primit un compliment fain o dată în schimb. Mi-a zis una în mijlocul acţiunii: „Simt că mă rupi în doă!”

O da, deci m-am simţit ca vandam când sparge cărămizi cu capu’. Despărţitorul. Divizache. Îi făceam cărare pe mijloc ca frizerul. O schismam ca Moise. Evident că m-a năpădit un sentiment glorios, chit că probabil minţea. E trist, bă, că a ajuns PR-ul şi în sex.

Măcar io n-o să simulez niciodată un orgazm. Cel mult o erecţie. Nu serios, puneţi şi voi nişte beculeţe pe el. Faceţi o convenţie la următoarea întălnire mondială a femeilor. În loc să vorbiţi despre cum să uzurpaţi ordinea şi liniştea mondială a masculilor, hotărîţi şi voi ceva decent.  Vă propun io. De acuma, cînd orgazmaţi, faceţi „niii noooo niiii nooo” sau ceva asemănător. Măcar de primele 3-4 dăţi, să ne obişnuim şi noi cu voi.

Orgazm, orgazm, n-am nimic împotrivă, da’ să ştim şi noi.